LUMINA MINTII
Dragii mei,
Stiti ca scriu rar in blog atunci cand anumite chestiuni, ce ne vizeaza
pe noi toti, isi schimba statusul din “probleme aflate in asteptare” in
“preocupari importante”.
Sunt lucruri multe de rezolvat la nivel global si sunt reprosuri pe
masura pentru ca nu se rezolva. La reprosuri este maestru oricine, stim prea
bine. Suntem toti buni de gura. Pe multi insa daca i-ai aseza pe pozitia sa
trebuiasca sa rezolve ei acele lucruri, ar fi jale mare. In plan spiritual, am
observat de-a lungul vremii ca poti dori cu toata fiinta ta sa fie rezolvata o
anumita problema, ca nu se va intampla asta decat atunci cand Divinitatea stie
ca a venit timpul. Eu numesc asta “verde de la Divinitate”.
Sa luam spre exemplu situatia padurilor noastre. Sunt absolut
convinsa ca la nivel energetic s-au facut lucrari fara numar, de foarte multi,
ca sa se poata stopa aceasta defrisare absolut strigatoare la Cer. Cu toate acestea
insa, vedem ca de ani si ani de zile, nimic nu pare sa se schimbe in bine, ba
parca se agraveaza. Va rog mult sa retinem un lucru: nicio actiune energetica,
fie ea rugaciune, meditatie, imaginatie, nu ramane fara efect. Nu are cum sa
fie fara efect deoarece aceasta este legea universala a cauzei si efectului, atat
pentru latura binelui cat si pentru a raului. Problema noastra este ca nu se
intinde de multe ori pe o singura viata, iar cum noi putem cu greu accesa
anumite informatii din existente trecute, efectiv nu stim si nu aflam decat
dupa multa truda si mult timp, care a fost acea cauza de inceput. Defrisarea
padurilor noastre nu este decat efectul ce are la nivel profund o cauza
primordiala apriga tare, de nu am putut vedea rezolvarea pana acum. Numai cu
asemenea actiuni continue facute in numele binelui putem aduce reparatie acelei
cauze. Trebuie sa fim constienti de asta si sa nu renuntam la lucrarile noastre.
Orice nenorocire ni se intampla, atat la nivel individual cat si de masa, nu
este nimic altceva decat efectul unei cauze, care este ea de fapt efect al
altei cauze si tot asa. E greu tare de stabilit cauza de la inceputul acestei
daramari in lant a pieselor de domino.
Acum ma iertati ca vin si intreb: care este cel mai mare si mai
nenorocit virus al acestei planete? Imi puteti raspunde va rog? Imi puneam
intrebarea aceasta si acum 3-4 saptamani in urma cand am aflat ca din nou arde
Delta Dunarii. Oamenii locului dau foc in fiecare an miristei de stuf pentru a
putea planta altul nou. Aceasta nu este o problema. Stuful este sursa lor de
trai, ii intelegem. Este insa o mare problema faptul ca de fiecare data se face
aceasta operatiune fara niste masuri initiale de delimitare a incendiului,
astfel incat acesta sa nu se extinda si dincolo de terenul pe care ei se
desfasoara. Haideti sa ne gandim: ce poate face o pasare cand vede ca ii arde
cuibul si ouale din el? Are ea vreo putere sa se opuna acestei actiuni pline de
ignoranta a omului? Stim cu totii ca nu. Dar un copac din padure, pe care vii
si il tai fara mila, cum se poate opune? Dar un urs cum te-ar putea opri sa nu
mai inaintezi pe zona habitatului lui, pe care il distrugi la fel de ignorant? Pai
in aceste conditii, de ce se plange omul ca vin niste forte mai mari decat el
care fac actiuni fata de care el nu are nicio putere sa se opuna? Este dupa
fapta, nimic altceva.
Dar stiu, stiu … Masonii sunt de vina. Ei sunt responsabili pentru
ca a luat foc Delta Dunarii. Si tot ei sunt responsabili pentru ca cineva care
a cumparat de curand o bucata de branza de la un particular, punand-o la
desarat pentru a o putea manca, dupa ceva vreme nu a mai gasit branza. Se
dizolvase in apa. E fapt real. Va dati seama din ce era facuta branza aceea.
Cred ca intelegeti unde bat cu toate acestea. Ma indrept catre
afirmatia ca cel mai mare si periculos virus al planetei acesteia este OMUL,
nemaiavand rabdare sa astept din alta parte raspunsul.
Afirm deci, ca de la mic la mare, omul este in general de vina
pentru multele nenorociri ce le vedem perindandu-se prin fata ochilor. Multi
arata cu degetul, dar nici ei nu sunt mai prejos. Unii oameni sunt vinovati din
motive de interese, insa si mai multi oameni sunt vinovati din motive de
ignoranta. Pur si simplu nu le pasa de efectele faptelor lor. Ignoranta la care
ma refer nu are legatura neaparat cu faptul ca nu te gandesti la a te lua in
piept cu autoritatile, pentru a obtine un drept anume. De regula, acolo sunt
interese asa de mari incat este greu sa schimbi ceva, la acel nivel, de unul
singur. Ignoranta are legatura cu multe aspecte marunte din viata de zi cu zi,
pe care nu le mai luam in seama, trecand efectiv cu tancul peste ele, in conditiile
in care chiar ne sta in putere sa actionam astfel incat sa nu afectam
echilibrul niciunui element implicat.
Iata ce apare in Apocalipsa lui Ioan, capitolul 3, ca ii spune
Domnul nostru Iisus Hristos unuia dintre cei 7 Ingeri ai celor 7 biserici,
respectiv cel al bisericii din Laodiceea: “Stiu faptele tale; ca nu esti nici
rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! Astfel, fiindca esti
caldicel – nici fierbinte, nici rece – am sa te vars din gura Mea.”
Caldicel este totuna cu ignorant. Asa poate fi inteles acest
termen folosit acolo.
Si mai grav este daca esti ignorant sau plin de interese, dar
pe deasupra esti si prost. Este o combinatie jalnica. La unii se mai adauga sa
fii si al dracului. Este si mai jalnic. De obicei prostii au o parere foarte
buna despre sine, privind de acolo, din scaunul lor, si ii percep cu statut de
prosti pe multi dintre cei ce se afla in jur. Au sentimentul ca aceia pot fi
manipulati oricand si oricum, ca sunt prea prosti ca sa se prinda. Este insa
doar o iluzie de-a lor. Haideti sa luam si aici un exemplu: termoscanarea. Am
tot stat in ultima vreme sa ma gandesc: cine sunt prostii in toata ecuatia
aceasta? Imi pun pe buna dreptate intrebarea, pentru ca exista doar doua variante
intre care putem alege. Autoritati, medici, etc. ne-au spus ca exista foarte
multi oameni bolnavi de Coronavirus care sunt asimptomatici si care nici nu
stiu ca sunt bolnavi. Corect? Atunci eu vin si fac urmatoarea afirmatie: pot
exista la un moment dat, la cumparaturi intr-un supermarket, cu termoscanare la
intrare, 30 de bolnavi de Coronavirus asimptomatici. Gresesc cu ceva? Eu zic ca
nu. Pai daca sunt asimptomatici, inseamna ca atunci cand au intrat in magazin,
temperatura a iesit bine la masuratoare. Chiar aseara am auzit la televizor ca
la noi in tara ar fi un procent de 80% de bolnavi asimptomatici si mi-a placut
ca un invitat din emisiune a ridicat aceeasi intrebare pe care eu am scris-o
anterior, intr-o forma usor diferita, dar punctand acelasi lucru. Raspunsul
altui invitat a fost ca masura este luata pentru a opri din cei 20% ramasi, un
5% care ar putea avea temperatura, adaugand noi acum ca si asa, oamenii ar mai
putea avea niste amigdale inflamate sau vreo infectie la ureche sau la o masea.
Domnul care a dat raspunsul a spus ca este si acesta un pas castigat. Altfel
spus, nu mai sunt in magazin 32 de bolnavi de Coronavirus, sunt doar 30. La o
faza de genul asta te apuca rasul, dar in egala masura iti vine sa si plangi.
Iti vine sa spui ca si Ion Creanga: “credeam despre mine ca sunt prost dar cand
ma uit in jur, prind curaj.” Ce putem intelege din toate astea? Ca autoritatile
au fost ignorante si nu si-au dat seama atunci cand au hotarat o astfel de
masura inutila. Dar dupa cum am vazut aseara, ei insista sa convinga prostii,
care cred ei ca suntem noi, ca este utila. Sau am putea intelege alta varianta
si anume aceea ca au stiut prea bine de inutilitatea masurii, dar pe de o parte
au mai fost sprijiniti in acest fel unii si altii sa mai faca ceva banisori din
vanzarea de termoscannere, iar pe de alta parte au mai aratat un pic de
superioritate care se transforma in spaima si stresul omului de rand. E mai
plauzibila a doua varianta, eu asa zic. As vrea in aceste conditii sa sustin
cauza omului de rand, insa ce pot eu sa mai fac cand semenul meu, cumparator la
supermarket ca si mine, pentru faptul ca refuz termoscanarea, ma face
inconstient si nepasator fata de sanatatea celor ce ma inconjoara? Nu mi s-a
intamplat personal, pentru ca am fost in toata perioada situatiei de urgenta pe
undeva pe la tara si n-am stiut aici nici de politie, nici de masti, nici de
termoscanare, insa cunosc suficiente povestiri ale altora.
Vedeti care este treaba dragii mei? Lipseste groaznic de tare
Lumina pe care Sfantul Duh o pogoara omului peste minte. Ea vine mereu la omul
plin de bunatate, de iubire, fara interese ascunse, cu comportament neignorant,
care tine seama de cele ce il inconjoara. Oameni de acest fel nu au cum sa nu
creada in Dumnezeu, din care cauza nu am numit in insiruire si credinta. Este
de la sine inteles ca nu le poti avea pe toate celelate fara credinta.
In ultima vreme, si spun asta cu mare amaraciune, au inceput sa
apara niste scrieri in care este relevata “adevarata istorie” despre Hristos.
El nu a murit pe cruce ci s-a facut ca moare, platind si pe cineva ca sa poata
fi coborat de acolo inca viu si de asemeni a fost insurat si a avut mai multi
copii. Alteori am vazut varianta ca nu a fost rastignit pe cruce ci a fost
legat de un pom. Ia fiti atenti cum oamenilor le-a fost ascuns pana acum
adevarul, iar pentru ca a venit nu stiu ce autor evreu, care a gasit nu stiu ce
pergamente pe la nu stiu ce case regale, au accesat in sfarsit informatiile
reale! Va dati seama ce usurare? Stiti ce imi vine sa spun? “Iarta-i Tata, ca
nu stiu ce fac si ce spun!” Crede cineva oare ca Adevarul despre Hristos se
afla din carti? Doar inima deschisa te poate conduce catre a afla Adevarul
acesta, aducandu-ti in cale intamplari in propria-ti viata, care iti arata
maretia Domnului nostru Iisus Hristos.
Am avut anul trecut o experienta pe care nu o voi putea uita
vreodata. Nu stiu daca am mai povestit-o in blog in vreun articol dar chiar de
ar fi asa, nu strica de doua ori.
“Am dorit intr-o seara sa intru intr-o stare meditativa. La scurt
timp mi-a aparut, la o distanta de 2-3 m in fata, imaginea Domnului nostru
Iisus Hristos rastignit pe Cruce si spunand: “Tata, in mainile Tale imi pun
acum sufletul!” Dupa aceea, capul i-a cazut catre piept, iar in acel moment s-a
deschis in spatele Crucii Sale o gaura mare, neagra. Era si o svastica in jurul
ei. Am inteles: era Soarele negru, cel ce a facut ravagii mari timp de 2000 de
ani dupa aceea. Am facut un semn cu mana si a inceput a se crea In jurul meu si
al Sau un vortex care se rotea cu viteza foarte mare. Eu eram ca plutind in
aer, fata in fata cu El, usor catre dreapta Lui. Simteam o durere absolut
sfasietoare. Lacrimile imi curgeau siroaie pe obraz. M-am dus catre El si L-am
imbratisat. Dupa aceea I-am sarutat mana dreapta, scotand totodata si pironul
din ea. M-am indreptat catre mana stanga si am sarutat-o scotand si din ea pironul.
La fel am facut cu piciorul drept si cu piciorul stang. In total, 4 piroane. Am
inceput apoi sa manevrez o Lumina aurie, incepand de la picioarele Sale in sus.
Prin aceasta Lumina El urma sa fie imbracat intr-o camasa alba stralucitoare. Va
rog sa ma iertati pentru ce urmeaza sa spun in continuare, dar asa s-au derulat
evenimentele in viziune. Dintr-o data, o forta a inceput sa imi impinga capul
catre zona intima a Mantuitorului, poruncindu-mi: linge! Am spus ca nu fac asta
nici in ruptul capului. A inceput atunci o lupta si un efort extraordinar ca sa
pot opune rezistenta acelei forte, dar am reusit sa ma tin pe pozitii pana la
capat. Cu mare greutate, am ajuns cu Lumina aurie pana in crestetul Sau. Am
stiut pur si simplu ca toata operatiunea aceasta a durat 2000 de ani. Atunci,
acea forta si-a pierdut puterea astfel incat m-am putut indeparta si am coborat
la baza Crucii, mentinandu-ma cu fata si privirea catre El si tinand piroanele
in mana. La scurt timp a coborat si El si s-a asezat in stanga mea, imbracat in
acea camasa alba, stralucitoare. Priveam amandoi catre Cruce si catre gaura
neagra. Mi-am indreptat apoi privirea catre piroane. Am ridicat mana si le-am
aruncat cu mare putere in gaura neagra, cele 4 piroane suprapunandu-se peste
cele 4 brate ale svasticii. Acest lucru a generat inchiderea gaurii negre.
Acolo s-a terminat totul. “
Am inteles ulterior ca la inceput, dupa ce Mantuitorul a murit pe
cruce, eu am fost pusa de Divinitate in acea experienta, pe constiinta Tatalui.
Stiu ca ce a facut si simtit Tatal atunci, aia am simtit si eu in acea viziune.
Poate multi cred ca Tatal nu simte durerea. Eu atunci am aflat ca o simte,
chiar la nivel de varf, si cred ca asa se intampla in raport cu oricare dintre
noi aflati intr-o stare de suferinta. Simte si El tot ce simtim noi. Dupa
scoaterea piroanelor am fost practic comutata pe constiinta Mamei, la fel de
indurerata. Ea era Cea care imbraca goliciunea Mantuitorului cu haina alba, creata
prin folosirea unei Lumini aurii. Asa se explica si faptul ca Mantuitorul cand
a coborat de pe cruce s-a asezat in stanga mea si nu in dreapta mea, cum ar fi
trebuit daca as fi fost in continuare pe constiinta Tatalui. Dar Mamei, sau
Energiei feminine I se intampla un lucru foarte straniu pe care l-am povestit.
Soarele negru o forteaza sa linga o zona a Fiului Sau si incepe in acel moment
o mare confruntare. Desi a fost cumplit de greu, totusi Mama a putut tine piept
acelei situatii astfel incat sa nu faca ce o obliga Soarele negru sa faca. Nu
stiu cum ar fi aratat viata pe Pamant daca Ea nu ar fi reusit sa opuna
rezistenta. Cred ca ar fi fost cadere mare venita prin linia sexualitatii. A
durat aceasta etapa grea pana cand haina
Mantuitorului a fost gata. In acel moment Soarele negru si-a pierdut forta. Sa
nu uitam ca noi anul trecut am facut o actiune numita “Camasa lui Hristos”. Sa
fim siguri ca a fost cu legatura, dat fiind faptul ca viziunea s-a derulat in
perioada verii trecute, mai tarziu decat momentul cu “Camasa”, cu cateva luni.
A fost exact atunci cand a sosit clipa inchiderii acelei gaurii negre.
Am povestit toate acestea ca sa pot intreba acum: cum as putea
crede eu vreodata ca Mantuitorul s-a facut ca moare pe cruce sau a fost legat
de un pom, cand mie mi-a fost dat sa traiesc o astfel de experienta? Putea fi
indusa ea de controlori? De cand fac controlorii inductii mentale care sa-ti
intareasca credinta in Hristos? Ca sa te slabeasca in credinta, se prea poate,
insa invers nu prea are logica. Ca acea experienta au mai fost multe altele, in
diferite momente si situatii. Stiti multi de o manifestare in care simti ca iti
este tot corpul impietrit de nu te mai poti misca, percepand totodata si o mare
greutate deasupra. Din popor se stie ca intr-o astfel de situatie inca iti poti
misca limba si ar fi indicat sa faci semnul crucii pe cerul gurii, folosind
limba. Insa dintr-o intamplare am putut afla la un moment dat ca o astfel de
inlemnire si apasare dispare brusc daca se canta in gand Numele Iisus. Cand se
canta de obicei Numele Sau? Atunci cand se citesc Sfintele Evanghelii si in Acatistul
Domnului nostru Iisus Hristos. Am aflat atunci ca in momente de cumpana in
raport cu intunericul, a te apuca sa canti Numele lui Iisus pe orice linie
melodica iti vine, este rezolvare sigura si rapida a intregii situatii. Dar
daca El a fost un simplu om, insurat si cu multi copii, de ce tremura in
asemenea hal tot intunericul la auzirea Numelui Sau si mai ales a Celui cantat?
Nu pot sa nu lamuresc si un alt aspect. Din informatiile mele,
culese din raspunsuri la intrebari puse Cerului de-a lungul multor ani de zile,
de cate ori am avut ocazia, stiu ca Iisus si Maria Magdalena au trait acel ceva
pe care noi il numim iubire platonica, la un nivel divin pe care omul obisnuit
nu ar avea cum sa il inteleaga. Exista suita de carti “Profetiile de la
Celestine”. In al 11-lea volum, in care sunt relatate niste experiente din
lumea Shamballei, este aratat cum e cu iubirea intre un barbat si o femeie, la
nivelul acelei dimensiuni, a 5-a, in care Shamballa se afla la acea vreme. Nu
este impreunare ca aici la noi. Ce traim noi este o forma de sexualitate
specifica celei de-a treia dimensiuni, care ajuta sa perpetuam specia. In
dimensiunea a 5-a, asa cum este prezentat in cartea recomandata, femeia si
barbatul se asaza intr-o pozitie lotus la o anumita distanta unul de altul. Ei
incep sa emane iubirea si in acest fel isi cresc foarte mult campurile pana ce
ajung sa se intersecteze. La zona de intersectie poate veni sa se implanteze
scanteia unui viitor copil, care incepe sa se hraneasca din energiile
campurilor ambilor parinti. Dupa o vreme campurile incep sa se retraga,
scanteia-copil ramanand in campul mamei pana ce este asezata in cavitatea
uterina. Cam asa e acolo. Nu are nicio treaba cu ce stim noi pe aici. Ne putem
gandi ca la fel era si la Iisus si Maria Magdalena, daca nu si mai inalt decat
atat. Pe de alta parte, informatia ca ar avea impreuna o fiica nu este
sustinuta de Cer. Mi s-a transmis ca a existat un moment cand Maria Magdalena,
dupa moartea, invierea si inaltarea lui Iisus, a luat in grija o fata, ca si
cum ar fi fost a ei. Insa acea fata nu este nici din sangele lui Iisus si nici
din al Mariei Magdalena.
Ar fi sanatos pentru noi sa ne gandim, mai ales cei ce cu adevarat
credem in Dumnezeu, ca este mare pacat sa rastorni intr-o clipita un fundament,
doar pentru ca am ajuns sa citim nu stiu ce scrieri pe ici pe colo. Soarele
negru, despre care tot vorbesc de atatia ani, este cel mai mare dusman al lui
Hristos si isi foloseste toate instrumentele posibile, ca sa ne faca sa ne
indoim exact de Acela care este cel mai mare suport al salvarii sufletului
nostru. Cand ne mai cuprind astfel de indoieli, sa ne intoarcem capul si sa
privim cu atentie in spatele nostru, la propria gaura a Soarelui negru si sa ne
intreb serios de unde vin cu adevarat acele ganduri si credinte. Sa facem mai apoi
o cercetare, dar nu prin a citi alte scrieri care ne-ar putea zdruncina si mai
tare, ci doar cerandu-I cu ardoare Cerului sa nu ne lase sa ne pierdem, ci sa
ne arate Adevarul. Vor veni ca raspuns experiente personale, iar dupa ce
acestea vor fi traite, altfel se asaza si se vad lucrurile.
Din pacate, Soarele acesta negru ne influenteaza la nivelul
tuturor gandurilor. Am intalnit atat de multe si variate situatii de astfel de
influente incat ar trebui sa scriu inca zece articole pe acest subiect, cel
putin. De aceea unii pur si simplu nu vad planurile malefice ale vaccinarii
obligatorii, altii zic ca e bine cu termoscanarile si altii zic ca nu e niciun
pericol cu satelitii si antenele 5G. Va spun sigur ca Cerul arata multe
pericole ascunse, pe toate flancurile, iar Mana lui Dumnezeu este intinsa catre
noi in fiecare secunda a vietii noastre. Totul este sa o si putem vedea.
Toate cele bune!
