vineri, 1 decembrie 2023

BOII BĂTRÂNI FAC BRAZDA DREAPTĂ

 

BOII BĂTRÂNI FAC BRAZDA DREAPTĂ





LA MULŢI ANI FERICIŢI ROMÂNI DRAGI DE PRETUTINDENI!


2 comentarii:

  1. LA MULTI ANI BINECUVANTATI DE TOATA IERARHIA CERULUI NEAM ROMANESC

    RăspundețiȘtergere


  2. Rugăciune pentru țara mea
    Călin Tudose, 1 Decembrie 2023

    SCOALĂ-TE, ROMÂNIA MEA, RIDICĂ-TE IUBITO, SCUTURĂ-ȚI JUGUL ȘI VINO SPRE MĂRIRE, O, CETATE A IUBIRII MELE!

    IATĂ, RĂSARE SOARE NOU, ȘI FLORILE SE DESFAC ȘI EU VIN SĂ TE FAC MIREASĂ ȘI SĂ TE AȘEZ ÎN GLORIE, ȘI VOI AȘEZA PE ÎNĂLȚIMILE TALE SUNET DE TRÂMBIȚĂ ȘI GLAS DE SERBARE ȘI VEI FI REGINĂ, IUBITO, CĂ DOMNUL ESTE REGELE TĂU.

    TREZEȘTE-ȚI URECHEA CA SĂ-MI AUZI GLASUL, CĂ TU VEI FI TRONUL MEU, ȘI DIN TINE VA RĂSUNA CÂNTARE NOUĂ, CÂNTARE DE PACE PESTE POPOARE ȘI IMN DE SLAVĂ VEȘNICĂ, ȘI TOȚI TE VOR NUMI CETATEA DOMNULUI.

    EU, DOMNUL, AM HOTĂRÂT ACEASTA.

    PUNE-ȚI ROCHIȚĂ DE SĂRBĂTOARE ȘI SALBĂ XE NUNTĂ , CĂ DOMNUL VINE LA TINE. SCOALĂ-TE IUBITO , ȘI LASĂ-MĂ SĂ-ȚI AUD GLASUL. APRINDE CANDELA ȘI IEȘI ÎN PRAG, IUBITA MEA, ȘI VEGHEAZĂ, IUBITO, CĂ VIN CURÂND.

    AMIN. AMIN. AMIN.

    Aceasta este urarea pe care o facem noi acestui tărâm, minunat și unic doar pentru noi, românii! Magiei acestui colț de lume unde ne-am născut, trăim și vom muri întru Credință. Locul care vom vrea să fie al nostru și după moarte, pentru milenii, pentru totdeauna! Un loc scăldat în soare, bogat și liniștit, în grija și îndrumarea Dumnezeului nostru, întru eternitate!

    Aceasta a fost urarea noastră, a lor este cu totul alta. În antiteză, căzuți în întuneric, în labirintul întunecat al minciunii, hoției și uciderii celui de-aproape, asasini de Dumnezeu, îi avem pe cei care spun că ne conduc: uzurpatorii României, vânzătorii acestui tărâm coagulat în mii de ani prin jertfele a zeci de generații. Exact ca și colonialiștii, pentru că ei asta au ajuns să colonizeze, exact propriul popor pe care-ar trebui în schimb să-l îngrijească, au impresia că le suntem datori doar pentru că încă mai respirăm, că fără ei am fi pierduți, c-ar trebui să-i venerăm și să le fim supuși, aplaudându-le zilnica abominație. Ei spun "La mulți ani!" României exact ca unui animal de povară pe care îl exploatează, chinuie, înfometează și-l torturează zilnic. Exact ca un cancer, ca și căpușele care îndeamnă cu înjurături organismul parazitat să trăiască doar pentru setea lor nesfârșită de sânge. Ei ne disprețuiesc exact cum disprețuiesc această țară. Dacă n-ar fi așa, în jurul lor ar fi lumină. Dragoste. Ai vedea cum Dumnezeu este cu ei.

    Morții noștri se întorc în mormânt când acești nemernici, când această oligarhie sinistră vândută străinilor urează ceva, orice, acestui pământ.

    Veți întreba ce-i de făcut. Veți întreba cum să ajutăm această țară. V-ați întrebat care țară? România nu mai există în mod practic. Tot ce-a mai rămas se petrece la nivelul imaginarului colectiv. Imaginar colectiv al unei mici părți din acest popor redus la statutul de populație prin mărinimia vânzătorilor destinelor noastre.

    Ca și idei practice nu văd nimic altceva decât ca pentru început să mergem puternic pe 3 direcții și dacă o vom duce-o până la capăt, toată țesătura bolnavă adusă aici de colonialism se va rupe, cătușele de la mâinile și picioarele acestei țări, România, vor cădea.

    Vorbim despre radicarea cancerului soroșist din România, un "Punct 8 de la Timișoara" aplicat soroșiștilor și altor trădători monumentali ai acestei țări, asasini clari ai familiei tradiționale, ortodoxiei și ai independenței acestei țări, vorbim despre RoExit și neutralitate.

    Abia după ani și ani de la începutul unei adevărate și bine definite curățiri morale, restaurarea educației, abia după restructurări drastice în ceea ce privește mesajul care ajunge dinspre autorități spre popor și o clasificare clară a priorităților noastre ca națiune, abia atunci, ca un delicat ghiocel România va înflori, va reînvia, în razele calde de primăvară pe care neîncetat și-acum ni le dă bunul nostru Dumnezeu, un ghiocel gingaș care a biruit iarna năpraznică și necruțătoare în care ne aflăm acum cu toții, în pragul dizolvării, în abis.

    RăspundețiȘtergere