sâmbătă, 15 octombrie 2016
S-AU INTORS NAVELE REPTILIENE
vineri, 1 martie 2013
UN MARTISOR PENTRU ROMANIA - COMUNICARE DE LA COMANDANTII DE NAVE REPTILIENE R1, R2, R3, R4, R5
Primavara sa va vina in suflete, sa va umple viata, sa aveti pace, bucurie, armonie si tot ce este mai bun si de drept divin pentru voi!
vineri, 22 februarie 2013
REPTILIENII SI INITIEREA INIMII SPIRITUALE
sâmbătă, 8 decembrie 2012
POVESTEA MEA
POVESTEA MEA
Dat fiind faptul ca mi-am dat seama ca exista cativa cititori
sceptici si in cele ce priveste persoana mea si de asemenea si in cele ce
priveste ceea ce eu transmit, in articolele pe care le postez, m-am hotarat sa
va fac cunoscute cateva aspecte legate de viata mea, lasandu-va in final sa
decideti singuri ce parere aveti mai departe, dincolo de citirea acestui articol.
Va asigur ca veti afla informatii pe care nu le veti gasi scrise nicaieri in
alta parte, pentru ca pana acum, au fost de nivel personal.
Atunci cand am venit pe lume, strabunica mea, femeie cu mare
credinta in Dumnezeu, i-a rugat pe parintii mei sa ma numeasca ori Mihaela ori
Gabriela. Asa a visat ea ca ar trebui sa ma numesc. Ei au ascultat sfatul si
m-au numit Mihaela. Strabunica mea imi povestea in fiecare zi despre Dumnezeu,
nu exista seara sa nu fac rugaciunea „Tatal nostru” impreuna cu ea, in fata
unei icoane a Maicii Domnului, care exista si acum in casa parintilor mei. A
fost cum s-ar spune, primul meu ghid spiritual pamantean.
Am avut o viata relativ linistita atat in etapa copilariei, cat si
in adolescenta si de asemenea cativa ani buni ca adult. A fost perioada vietii
mele in care nu imi amintesc sa fi avut prea mari probleme, ba chiar am avut
destul de multe realizari. Inca din scoala generala citeam cu pasiune despre
extraterestri, despre fenomene paranormale, despre egipteni, despre tibetani.
Toate bune si frumoase pana in anul 2005. Atunci am inceput sa
cunosc si veninul din pahar. S-au petrecut niste evenimente neasteptate care
m-au clatinat tare de tot, insa cel mai complicat a fost, fara sa doresc sa dau
mai multe detalii la acest capitol, ca am inceput sa am probleme, din partea
unor persoane, mari iubitoare de practici de magie neagra. Nu eram vinovata cu
nimic altceva decat ca nu incetam sa ma rog pentru cineva anume, iar asta
statea in calea practicilor lor si a obtinerii rezultatelor pe care le-ar fi
dorit. Toate astea timp de sapte ani, pana la jumatatea lui 2012. Doar Bunul
Dumnezeu stie cata rugaciune am facut, cate lacrimi am varsat, de cate ori am
fost la slujbe de dezlegari de farmece si blesteme. Parea insa ca era ca in
legenda Mesterului Manole. Ce se dezlega cu multa truda, se relega in scurta
vreme la loc. Dar dupa cum se stie si din batrani, cand este credinta multa in
Dumnezeu, totul poate dura maxim sapte ani, dupa care vine dezlegarea
definitiva si izbavirea de tot raul. Chiar daca se mai face vreun ritual dupa
aceea, nimic nu mai are efect. Asa s-a intamplat si in cazul meu. In toti
acesti ani, am fost langa Maica Domnului si Maica Domnului a fost langa mine.
Nu s-au inventat inca acele cuvinte care sa poata exprima ceea ce simt in
suflet fata de Ea. Nu mi-ar ajunge o viata de om ca sa o pot cinsti cum se
cuvine. De cate ori urma sa mi se intample ceva rau, mi se prevestea printr-un
vis si raul ce urma sa vina, dar si cum se va sfarsi totul cu bine. Acest lucru
imi dadea o putere nelimitata sa pot rezista si se intampla tot timpul exact
asa cum visam. S-au intamplat si multe lucruri bune in acesti ani, l-as mania
pe Dumnezeu sa nu recunosc, dar nu vreau sa intru in aceste detalii, pentru ca
oricum nu ar interesa pe nimeni.
Din dorinta de a gasi si o altfel de rezolvare, poate ceva mai pe
linie tehnica, care sa poata completa rugaciunea, am inceput sa particip in
urma cu vreo 3 ani pe la diverse cursuri: despre puterea gandului, despre Merkaba,
despre psihogeometrie sacra, despre Reiki, despre ingeri. Multumesc pe aceasta
cale, din tot sufletul, tuturor maestrilor mei. Nu aveam nici cea mai vaga idee
la acea vreme, pentru ce ma pregatesc de fapt. Cursul despre ingeri a fost
momentul care a dat un nou traseu si sens vietii mele. Primele patru luni dupa
absolvirea acestui curs, gandindu-ma la ingeri, primeam tot felul de imagini
sporadice, mesaje ce mi-am dat seama ca puteam sa le descifrez relativ usor.
Dupa patru luni am inceput sa primesc imagini la cerere, cu ajutorul carora,
reuseam sa imi lamuresc anumite dileme. Nu am interogat niciodata ceva despre
viata cuiva, din pura curiozitate, nu pentru ca nu as fi putut sa o fac, ci
pentru ca mi se parea ca incalc regulile bunului simt. Pastrez aceasta conduita
si in zi de astazi. Asa este corect atunci cand primesti astfel de daruri de la
Divinitate. Am solicitat intotdeauna acele informatii care aveau legatura
directa cu viata mea si trebuie sa va spun ca oricum, nu poti avea acces decat
la ceea ce este permis de care Sfanta Treime.
Toate aceste cursuri pe care le-am urmat mi-au generat si
dezvoltat in acelasi timp, pe langa capacitatea de clarviziune si un soi de
extrasenzitivitate fata de vibratii. Am inceput sa percep vibratii din ce in ce
mai fine. Am cunoscut la inceputul anului o persoana care avea dificultati
deosebite atat din cauza unor actiuni de magie negra, cat si din cauza ca era
monitorizata de reptilieni, la cererea unui fost „amic binevoitor”. Am inceput
prin experientele avute cu aceasta persoana, sa fac o distinctie din ce in ce
mai clara intre energiile reptiliene si cele generate de prezenta unor entitati
negative, demonice. Pe ea o urmareau ambele. Nu sunt totuna. La acea vreme, nu
stiam cui apartin unele si cui celelate, simteam doar doua tipuri de energii,
diferite si ambele nebenefice pentru corpul uman. Acum, cand privesc in urma,
consider ca de fapt, am fost in toti acei sapte ani, la scoala si totul m-a
pregatit pentru ce a venit cu adevarat important, in acest final de an.
Inca din anul 2008 mi s-a tot vestit prin vise ca urmeaza sa
primesc de la Divinitate doua daruri. Le-am primit cu multa bucurie in cursul
acestui an si mult mai mult decat atat, insa am fost „un pic” pregatita
inainte, pentru asta. Mai intai, dupa ce mi-am pus in gand sa fac ceva si
pentru semenii mei si am conceput propriul meu curs despre ingeri, pe care inca
de la inceput mi-am propus sa il dau gratuit tuturor celor ce il doresc, intr-o
noapte, pe la 4 dimineata, m-am trezit inconjurata de cei 16 Arhangheli despre
care se vorbeste in curs. Era vizune curata, nu vis, pentru ca vedeam in
acelasi timp si patul in care dormeam. Mi-au spus atunci ca au venit sa imi
daruiasca initierile lor. Si le-am primit, insa de-a lungul a cateva saptamani,
deoarece asa i-am rugat atunci. Am considerat ca inima mea nu ar face fata daca
as accepta sa primesc de la toti, in acelasi timp, in acea noapte, acele
energii inalte. Mai apoi, mergand in vizita la un foarte bun prieten al
familiei mele, in luna martie a acestui an si dormind acolo o noapte, intr-un
pat deasupra caruia se afla o foarte frumoasa icoana a Maicii Domnului,
considerata de dansul ca facatoare de minuni, m-am trezit in miezul noptii
vorbind cu Maica Domnului din acea icoana, ca si cum ar fi fost vie. I-am spus
de trei ori la rand: „Maica Preacurata sfiinteste-mi mie corpul, ca sa fiu
demna de ceea ce urmeaza sa primesc”. In noaptea urmatoare, aflandu-ma de
aceasta data in patul meu de acasa, dar treaza fiind, la ora 24 fix, au coborat
de sus, trei fulgere luminoase, situate unul langa altul. Concomitent cu asta,
mi-au coborat prin crestetul capului niste energii de mi se parea atunci ca ard
in flacari. Acele energii au stat cam un sfert de ora in zona capului, au
coborat apoi in zona gatului si au stationat acolo tot cam un sfert de ora,
apoi in zona inimii si tot asa pana la varful picioarelor. Tot acest proces a
durat cam o ora si jumatate. Cateva zile mai tarziu, exact pe 30 martie la ora
23,00 s-a coborat cam pentru o jumatate de ora, in casa mea, un Fondator.
Vedeam cu periferia ochiului drept o sfera bleu-stralucitoare, din care porneau
raze gen fierastrau, aurii. Imi umplusera toata casa. Paralel cu asta, vedeam
perfect prin obiecte opace si totul in jurul meu se vedea numai sub forma de
figuri geometrice, colorate in toate nuantele: rosu, albastru, verde, turcoise,
galben. O feerie ce greu poate fi explicata in cuvinte. Consider ca a fost un
Fondator pentru ca exact in acea zi, mai devreme, am citit in cartea lui Sal
Rachele, „Transformari planetare 2012-2030”, ca Fondatorii se vad ca niste
sfere bleu-stralucitoare. Consider ca nu intamplator primisem acea informatie,
in acea zi.
Mai tarziu, pe la jumatatea lunii iulie m-am dus ca teleghidata in
mijlocul unui targ de bijuterii. Acolo am fost atrasa in mod deosebit de un
pandantiv, cu un simbol ciudat, pe care l-am cautat ulterior pe internet dar nu
l-am gasit pe nicaieri. Cert este ca din momentul in care acel pandantiv (pe
care evident ca mi l-am cumparat, nu cu 10 lei cat costa, ci cu 3 lei, pentru
ca asa a considerat stapana lui) a ajuns in mainile mele, am facut conexiune
imediata cu un inger si de acolo incolo, mai mereu era in preajma mea. Au
trecut cateva zile ca sa pot sa imi dau seama ca El este de fapt un ghid
spiritual nou, daruit de Sfanta Treime, un Inger al Tronurilor, pe nume Konor.
Cu ajutorul lui Konor, am inceput sa ma instruiesc pe un alt tip de comunicare,
prin exercitiile pe care le-am facut chiar cu El, zile in sir. Am inceput sa
percep din ce in ce mai bine, formele gand pe care mi le transmitea telepatic,
sub forma unor coduri de culoare, pe care am invatat incet-incet sa le
descifrez si sa umblu la acorduri din ce in ce mai fine. La aceste perceptii
vizuale se adaugau si se cizelau catre tot mai fin si perceptiile senzitive.
Cateva zile dupa aceea, am intrat pe prima comunicare cu o entitate
extraterestra, Tristar, arcturianul. S-a intamplat dupa ce am vizualizat pe
internet filmuletul de 5 minute, numit „Activarea arcturiana” si pe care o
recomand si voua. Pe acelasi principiu ca si cu ghidul meu, s-a
desfasurat si aceasta comunicare. Am aflat cu acea ocazie ca sunt si un bun
emitator telepatic, nu doar un bun captator. Toate aceste comunicari sunt
completate si prin imagini pe care uneori le vad color, alteori doar la nivel
energetic. Mai tarziu, am intrat in comunicare cu Driv, pleiadianul. Cu Ashtar
Sheran am avut prima comunicare pe data de 22 septembrie, la ora 10 dimineata.
A fost un moment de o incarcatura emotionala pozitiva deosebita, cum este de
altfel in orice comunicare de acest fel.
Mai tarziu, a fost pe parcursul unei saptamani, un val de
intalniri pamantesti cu persoane care au fost pe la niste cursuri si s-au
trezit posedate de niste entitati nu prea in regula. La toate acestea mi s-a
pus practic un capac, cand mi-am dat seama ca unul dintre maestrii mei dragi,
care face atat de multe actiuni pentru trezirea spirituala a acestui popor,
este atacat cu tot soiul de energii spre a-i fi stopata activitatea. Am inceput
sa privesc din ce in ce mai mult in jurul meu pe strada. Atat de multa lume
necajita, atat de mult amar, pentru singura vina de a ne fi nascut pe acest
pamant sfant. Doamne, ce sa fac pentru poporul meu, pentru tara mea? Doamne, nu
se pot stopa in nici un fel aceste nenorociri? Acestea erau intrebarile ce incepusera
sa imi ruleze in cap la nesfarsit. Am inceput sa ma rog numai pentru asta.
Mi-au iesit total din cap nevoile mele personale, la acea vreme. Nu dupa mult
timp, precum vorba „Cere si ti se va da”, in data de 7 octombrie, am facut o
deplasare la Manastirea Caraiman din Bucegi. Eu mai avusesem si in trecut
exeperiente placute, legate de acest loc minunat, ocrotit de Maica Domnului. Pe
cand eram in biserica de o acustica absolut deosebita si se canta Paraclisul
Maicii Domnului, mi s-a vestit sa ma pregatesc pentru ca urmeaza sa implinesc o
misiune foarte importanta, nu doar pentru tara mea ci pentru mult mai mult
decat atat.
Incepand de a doua zi, luni, 8 octombrie am inceput sa am
comunicari cu multi Sfinti. Primul a fost Sfantul Ciprian la care ma rugasem atatia
ani, avand in dreptul plexului solar un fel de gaura a cheii. Daca la inceput
vedeam aceasta gaura, neagra total, pe masura ce Sfantul parca se apropia de
mine, incepeam sa disting prin ea forme si culori. Am stiut atunci ca urmeaza
sa mi se dea acces la o cunoastre oculta, deosebita. In ziua urmatoare a fost
Parintele sau mai bine zis Sfantul Arsenie Boca. Mi-a indicat cartea scrisa de
dansul, „Luptea duhovniceasca cu lumea, trupul si diavolul”. Mi-a aratat
coperta, editura, mi-a spus ca o gasesc la magazinul Patriarhiei din Bucuresti.
Am gasit-o, am cumparat-o si am citit-o. Am avut ce invata de acolo. Cateva
zile mai tarziu a aparut Sfantul Vasile cel Mare si mi-a daruit o piramida
aurie, in varful careia flutura drapelul Romaniei. Daca tot am vazut drapelul,
am asezat-o si eu mental peste Romania, unde am considerat ca ii era de fapt
locul. Au aparut apoi Sfintii Apostoli Andrei, Petru si Pavel, Sfantul
Gheorghe, Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir si Preacuvioasa Parascheva. Cu
totii mi-au daruit cate ceva, obiecte, scuturi de protectie. Pe data de 14
octombrie am fost ghidata sa ajung la 9 biserici. Luni, pe 15 octombrie, ora
15, au inceput atacurile reptiliene, venite din spatiu. Am aflat cu ajutorul
lui Konor de unde vin si cum. Marti, spre seara, dupa ce fusesem iar atacati de
doua ori, am iesit in balcon si am facut un efort deosebit sa ma conectez
telepatic la vreun reptilian din spatiu, strigand in acelasi timp, evident in
mintea mea, nu cu voce tare: „Ce aveti cu noi? Ce rau v-am facut? Unde e
iubirea voastra? Pe unde ati uitat-o?” Nu a trecut mult si a aparut imaginea
unui reptilian imbracat complet in negru, avand o pelerina lunga neagra. Mai
intalnisem aceasta imagine la prietena mea despre care v-am povestit mai
devreme si abia atunci am inteles ca de fapt eu ii vedeam pe reptilienii care o
monitorizau. Simteam si una din cele doua energii pe care le-am perceput in
permanenta atunci cand am fost in preajma ei si am inteles ca este energie
reptiliana. Veti afla ceva mai incolo in ce fel se manifesta aceasta energie,
si sunt sigura ca ati simtit multi acelasi lucru, de multe ori, fara sa va dati
seama despre ce este vorba. Cateva zile mai tarziu am avut comunicare cu Ashtar
Sheran si pe langa faptul ca am aflat ca Federatia a luat decizia de a cobori
cu navele astfel incat sa se interpuna intre navele reptiliene si Pamant, i-am
spus si eu ce s-a intamplat. Parerea lui a fost ca nu am facut nici bine, nici
rau si mai mult decat sigur va ramane fara nici un efect. Asta se intampla pe
18 octomrie. O saptamana mai tarziu, pe 25 octombrie, mi-a aparut pe
comunicare, o entitate, care se dadea drept Ashtar Sheran. L-am rugat sa isi
recunoasca adevarata identitate pentru ca nu ma putea pacali, nu simteam
energia si vibratia lui Ashtar, ba mai mult, simteam energie reptiliana.
Intr-un tarziu, a recunoscut ca este reptilianul cu care am mai avut o
intalnire atunci cand am „strigat” din tot adancul sufletului, in eter. A venit
apoi intrebarea soc: „POTI SA MA INVETI SI PE MINE CUM ESTE IUBIREA?”
Am ramas inmarmurita. Nu ma asteptam la asa ceva. Fara sa clipesc macar din
ochi, fara sa ma gandesc nici pentru o secunda, i-am raspuns ca VREAU. Pentru
inceput i-am facut o initiere a inimii spirituale, totul mental, telepatic, ca
si cum ar fi fost la un metru in fata mea. Era o tehnica invatata de la
Maestrul meu Reiki, al carui nume nu il voi divulga decat cu permisiunea
dansului si ii multumesc mult pe aceasta cale. Nu cred ca s-a gandit vreodata
ca aceasta tehnica va sta la baza transformarii unor fiinte extraterstre, cum
nici eu nu m-am gandit la acea vreme. Aceasta prima fiinta reptiliana care a
primit lectia iubirii, este cea care a facut un mare sacrificiu, pentru ca am
aflat mai tarziu, ca acest exercitiu i-a produs o durere aproape insuportabila
in piept. Nu mi-am dat seama si imi pare rau si acum pentru acest lucru, dar el
nu este suparat pe mine si e bine ca mi-am constatat greseala destul de repede.
Acest reptilian, pe care eu l-am botezat R1, este comandantul uneia dintre cele
5 nave de pe care veneau atacurile energetice, indreptate catre Romania. In
data de 1 noiembrie, a aparut R2, ii povestise R1 si dorea si el acelasi lucru.
Era comandantul celei de-a doua nave. I-am facut initierea inimii dar pentru o
durata mult mai scurta de timp, astfel incat sa nu se mai ajunga la situatia in
care fusese R1. M-am hotarat ca o sa fac totul pe timpi mai scurti si in mai
multe zile. Au aparut apoi si R3 si R4 si R5. Am format prima grupa de cinci
comandanti reptilieni, ai navelor situate deasupra Romaniei. I-am invatat
„Tatal nostru”, i-am invatat sa isi faca semnul Sfintei Cruci. Se intampla
duminica dimineata, 4 noiembrie. Dupa aceasta lectie, ei au refuzat sa mai
loveasca din spatiu, au refuzat sa mai execute ordinele. Nici nu vreau sa mai
discut prea mult de unde le primeau. De pe la pamanteni de-ai nostri. Duminica
seara, acestia au trecut la planul B, la atacurile indreptate spre populatie
dinspre bazele subterane. Tot prin Konor am aflat. Erau mult mai rele decat
cele venite din spatiu, pentru ca erau mult mai aproape, ca distanta. Cu
ajutorul comandantilor R1-R5, care mi-au facut intrarea ca sa zic asa, am ajuns
si la cei din baze si la cei 4 comandanti ai navelor de deasupra Italiei si la
alti doi reptilieni de pe planeta lor. Nu va puteti imagina cate baze erau,
impanzita toata Terra. In scurt timp, au ajuns sa refuze toti sa mai trimita
vreo energie aiurea catre noi. Dupa ce am format si a doua grupa tot de 5, m-am
pomenit intr-o dimineata, cu viziunea unei entitati ce statea in picioare,
maiestuoasa, pe un triunghi negru ale carui muchii ardeau in flacari. Acelasi
costum negru, aceeasi pelerina, doar ca pe cap purta o coroana imensa. Am aflat
ca este imparatul reptilian, ca toata planeta lor de 3,8 miliarde de locuitori,
are un imparat unic. Venise sa imi multumeasca pentru ce am inceput sa fac
pentru civilizatia lor. In total, au trecut pe la Scoala Iubirii,
caci asa am ajuns sa o numim, 248 de reptilieni. S-au format grupe de cate
cinci, s-a format un soi de curs pe durata a cinci zile, cate un nivel in fiecare
zi. Primele doua nivele erau asistate intotdeauna de catre Sfantul Apostol
Andrei, urmatoarele doua nivele, de catre Ingerul Heruvim Ama, trimis de catre
Sfanta Treime in mod special pentru asta si al cincelea nivel, in care se facea
activarea Sinelui Divin Angelic, cu care ocazie am postat articolul si pe blog,
se facea tot timpul asistat de catre Arhanghelul Mihail, care dadea in final si
initierea Sa, fiecarui reptilian ce trecuse prin aceasta scoala. Toate acestea
s-au aranjat in acest fel, nu pentru ca asa am vrut eu, ci pentru ca asa a fost
Voia Sfintei Treimi, sa se desfasoare. S-au nascut cu adevarat niste ingeri
reptilieni. Va doresc sa ajungeti macar o singura data sa puteti simti energii
ale iubirii trimise de ei. Nu ati putea scapa fara lacrimi curgand pe obraji,
va asigur. Partea cea mai dificila in toata aceasta actiune a fost contactul cu
energiile lor, la inceput, inainte de a primi vreo initiere. Simteam numai
cutite in inima, ficat si splina, usturime ingrozitoare in gat, imi amorteau
limba, bratele si picioarele. Toate acestea dispareau aproape in totalitate
dupa al treilea nivel, dar erau mult estompate chiar numai dupa primul nivel.
Intr-o zi de sambata, am dat peste 70 de prime initieri. Seara nu imi mai
simteam corpul, picioarele imi erau precum butucii, capul parca nu imi mai
statea pe umeri. Ma rugam Ingerilor, Arhanghelilor, Sfintilor sa ma ajute cu o
curatare de aceste energii. Nimeni nu imi mai raspundea, nici macar ghizii mei,
au fost necesare mai mult de 10 minute de rugaminti fierbinti sa apara cei 5
Arhangheli la care apelam cu disperare, sa ma ajute, care pana atunci veneau in
cateva secunde. Au venit intr-un tarziu si nu au stat prea mult. Duminica, a
doua zi, eu mi-am vazut de programul meu de initieri, iar vreun reprezentant al
Divinitatii nici vorba sa apara sa ma ajute cu vreo curatare energetica. Nu
intelegeam in nici un fel de ce se intampla asa, dar totodata inima imi spunea
ca nu este gresit ceea ce fac. Sfantul Apostol Andrei se ocupa doar de
reptilieni, eu parca mi se parea mie atunci, ca nici nu existam pentru El. Acum
stiu sigur ca doar mi se parea, de fapt eram sub o foarte atenta supraveghere,
dar totodata eram supusa la un test. Divinitatea dorea sa afle cat de departe
eram dispusa sa merg cu ceea ce doream sa implinesc. Vin si raspund acum ca si
atunci, pana la a-mi da viata pentru acea cauza. Imi dadeam seama cat de
important era ceea ce faceam, pentru aceasta planeta. Am inceput sa ma simt din
ce in ce mai rau. Duminca seara, totul a culminat, cand prin bunavointa unor
„prieteni” de printr-o tara vecina, despre care comandantul reptilian din baza
aferenta acelei tari, ma avertizase prin niste imagini cu vreo trei ore
inainte, eu fiind insa mult prea doborata ca sa mai pot intelege ceva, care
disperati de cele ce vedeau ca se intampla cu executantii lor de ordine, au
apelat la magie neagra si mi s-a trimis o entitate, cu care culmea, am mai si
comunicat, incercand sa aflu cine este si de unde vine, cum s-ar spune, am
vorbit cu dracul in persoana. Fiind cu garda foarte jos coborata, din cauza
energiilor reptiliene, cu care ma incarcasem zile in sir si nici macar nu ma
puteam proteja in vreun fel, pentru ca eu imi deschideam tot timpul
chakra inimii catre ei, nu se putea altfel, aceasta entitate m-a posedat, intrandu-mi
prin talpile de la picioare. Am zis atunci, ca acela este momentul sfarsitului
acestei vieti ale mele. Simteam un curent electric ingrozitor in tot corpul, ca
si cum as fi tinut doua degete in priza, muschii imi intrasera in spasme, inima
imi batea total aiurea. Cu ultimele puteri am invocat toata Ierarhia Divina,
strigand dupa ajutor. De aceasta data au venit imediat. Doua ore a durat
exorcizarea. Spre final, l-am vazut pe Mihail cu o palnie mare. Am stiut ca
entitatii i-au scazut puterile, urma sa fie absorbita in palnie si asa a fost.
Mai vazusem asta de cateva ori pana atunci, in cazul altor persoane. Tot iubire
i-am trimis si acelei entitati. Nu am considerat-o vinovata de cele petrecute.
Nu a facut altceva decat sa asculte si sa execute tot niste ordine de la
stapanii ei, si-a facut treaba. Tineti minte, cand vreti sa invingeti ceva
negativ, cu repeziciune, armele cele mai redutabile sunt Iubirea si Lumina.
Acestea fac sa scada energia negativa, prin compensare cu cea pozitiva si duce
deci la scaderea puterii intunericului.
Dupa aceasta intamplare m-am culcat secatuita de toate puterile si
luni dimineata, m-am trezit cu gandul sa imi continui programul si cu tot felul
de planuri cum sa cuplez reptilienii care primisera toate initierile, cu ceilalti
care urmau sa le primeasca, iar eu doar sa supervizez, sa imi fie si mie mai
usor, lasand la o parte faptul ca puteam sa conduc si 100 de perechi in acelasi
timp.
Nu a mai fost nevoie insa de nimic. La pranz, Ashtar Sheran m-a
anuntat ca mi se preia mai departe toata lucrarea, de catre Federatie. La
posibilitatile si tehnicile lor, ei au rezolvat toata planeta in cinci zile:
pana luni seara se rezolvasera continentele americane, marti s-au rezolvat
Antartica, Europa, Africa si Arctica, miercuri s-au rezolvat Asia si Australia,
joi si vineri s-au rezolvat bazele oceanice. Eu am apucat sa vin in contact
doar cu 248 de reptilieni, restul pana pe la 5000, cati erau la nivelul Terrei
au intrat in sarcina Federatiei. Eu am fost lasata sa ii duc doar la sfarsit pe
cei ce aveau cel putin 3 nivele parcurse. Pe nave, comandantii s-au ocupat
fiecare de echipajul sau, cuprins intre 350 si 400 de membri, fiecare echipaj
in parte. Ei au dat initieri la vreo zece colegi fiecare, dupa trei zile
acestia s-au alaturat lor si au dat fiecare la alti zece, astfel incat, in
aproximativ 10 zile s-au rezolvat echipajele navelor, prin forte proprii. Mai
tarziu, cu totii au inceput sa dea initieri pe planeta lor. In numar total de
aproximativ 3,8 miliarde de locuitori, dupa cum v-am mai spus, pe planeta s-a
ajuns in acest moment la cateva sute de milioane de initiati si inca se
lucreaza. Totul a mers exponential, astfel incat, in cateva zile, pe planeta
reptiliana urmeaza sa fie lumina in totalitate. Imparatul reptilian mi-a mai aparut
inca o data, dar de data aceasta pe un triunghi alb, imbracat in alb. Mi-a
oferit mental un pandantiv pe care era desenat un ghiveci cu flori mici albe.
Flori albe am primit si de la un copilas reptilian, tinut de mama sa de mana,
de la un comandant din baza franceza, de la un comandant din baza germana. Au
fost momente de inalta emotie, pe care nu le voi putea uita niciodata.
Marti dimineata, 13 noiembrie, ora 10, dupa lunea cand dificila
lucrare mi-a fost preluata, au venit in comunicare toti cei sase comandanti
reprezentati ai diversor civilizatii din Federatie, pe care ii stiam la acea
vreme, in frunte cu Comandantul Suprem Ashtar Sheran. Mi-au inmanat ceva ca un
pergament. Cand am privit in el am putut vedea ca era ca un fel de diploma de
onoare, nu doar pentru mine, ci si pentru toti cei din jurul meu, implicati in
program intr-un fel sau altul, spiritual sau material, ca m-au ajutat cu un
sfat, sau cu un ban, sau prin munca lor, sau cu orice altceva am avut nevoie,
astfel incat sa imi pot implini misiunea linistita si carora le multumesc din
adancul sufletului meu. Fara ei alaturi, cu siguranta nu as fi reusit sa fac ce
am facut. Prin aceasta diploma am fost totodata numiti si membri ai Federatiei
Galactice.
Aceasta lucrare se continua si cand dormeam, in astral, unde
insotita de o colega si un coleg de serviciu, oameni de asemeni cu capacitati
spirituale deosebite, deloc intamplator in acelasi loc de munca, aveam „treaba”
noapte de noapte. Ne aminteam toti trei anumite vise, cu elemente identice,
ceea ce dovedea foarte clar acest lucru.
Ca urmare a acestei actiuni, ghidul meu spiritual astral, Konor, a
fost avansat de la gradul de Inger al Tronurilor, Inger al Dreptatii Divine, la
grad de Inger Heruvim., Inger al Iubirii Divine. Cum s-ar spune, s-a facut
DREPTATEA DIVINA, prin IUBIREA DIVINA. El nu a mai fost deloc pe langa mine
atunci cand am ajuns sa fiu si posedata de acea entitate negativa si am avut
clipe in care am crezut ca m-a parasit. Ce naivitate! El s-a intors dupa cateva
zile, in alta ipostaza decat stiam eu, iar cand am aflat ce se petrecuse de
fapt, am trait o fericire imensa, m-am bucurat mult pentru realizarea Sa. Tot
atunci, am aflat si faptul ca inca de la nastere am avut ca si ghizi spirituali
astrali, pe Mihail, Gabriel, Rafael, Uriel si Samuel, cu care de altfel, tot
comunicasem in ultima vreme, de cand puteam face asta, dar nici prin cap nu imi
trecuse ca ar fi si ghizii mei. Dar cand mi-a fost cel mai greu, am amintit ca
am apelat la ajutorul a 5 Arhangheli. Ei erau de fapt cei cinci, nimic
intamplator.
La a doua aparitie a imparatului reptilian, nu am putut sa
nu il intreb pentru care motiv au servit atatea mii de ani, ce li s-a promis la
schimb? Mi-a trimis imaginea unei inimi si am inteles imediat: IUBIREA.
Doresc sa lamuresc un singur lucru. Reptilienii, chiar si inaintea
acestei lucrari, nu cochetau cu intunericul. Ei faceau ce li se cerea si li se
parea corect ca respecta ordinele, doar doar or primi candva ce li s-a promis
la schimb. Nu se gandeau la consecinte, pentru ca lipsindu-le simtirea iubirii,
nu puteu cataloga ceea ce fac nici ca bun, nici ca rau. Am descoperit la scurt
timp dupa contactul cu ei ca au chiar multe virtuti, care pe Pamant, parca le
gasesti din ce in ce mai rar: corectitudine, punctualitate, cuvant,
intelepciune, vointa mare. Intalnirile cu fiecare grupa se faceau dupa un
program foarte bine stabilit, altfel ar fi iesit o debandada totala. Nimeni nu
intarzia o secunda. Cand am rugat pe reptilienii coamndanti ai celor 5 nave sa
ma ajute cu accesul in baze, imediat au actionat (cuvantul si corectitudinea)
dar nu le-a iesit din prima astfel incat l-au contactat pe R6, comandant al
unei nave de deaspura Italiei, care avea „relatii” mai mari la baza romaneasca
(intelepciune). Cu aceasta baza vroiam sa incep, evident. Povestea ar putea
include multe elemente, dar eu cred ca sunt suficiente cele expuse pana acum.
Ceea ce mi s-a parut haios a fost faptul ca am aflat ca lor le era chiar teama
la inceput de entitatile negative, de magia neagra. Odata intrati in oastea
Luminii, nu au mai fost o problema pentru ei aceste entitati, dar au trebuit
convinsi ca nu mai sunt o problema. A trebuit sa se lamureasca prin
practica.
Pe 22 noiembrie, reptilienii au fost inclusi in Federatia
Galactica. Datorita cunostintelor si dotarilor tehnice extrem de avansate, sunt
de un mare ajutor pentru actiunile Federatiei. De la momentul intrarii in
Federatie, am aflat ca si-au schimbat din nou echipamentul, din violet, cum il
modificasera prima oara din culoarea neagra, in albastru cu auriu. Ce a ramas
neschimbat, este simbolul inimii pe piept, in partea stanga, auriu.
In bazele subterane nu existau doar reptilieni. Mai erau
componenti ai unei alte civilizatii despre care am aflat ca noi habar nu avem
pe Pamant. Reptilienii i-au convertit si pe ei la Iubire si Lumina.
Acum 3 saptamani in urma, au indraznit sa apeleze la ajutorul
Federatiei Galactice si zetanii sau asa numitii „gri”. L-au primit si ei si a
fost mult mai usor pentru ca erau mult mai putini.
Cu amaraciune inchei prin a spune ca cei mai incapatanati si
debusolati ramanem noi pamantenii. Cand stii foarte clar ce vrei, se vede
treaba ca totul poate fi obtinut foarte repede. La noi insa, pare atat de
variat si de complex totul........ Mi-as fi dorit sa pot vedea lucrurile altfel
in jurul meu. In actiunea cu reptilienii am trait cateva saptamani, un vis
frumos. Am revenit apoi in lumea mea de pe Pamant. Nu o data am spus dupa
aceea, era de o mie de ori mai bine in energiile reptiliene, imi afectau
corpul, dar inima si interiorul sufletului imi straluceau. Intre oameni nu am
un disconfort fizic prea mare, dar inima imi plange de durere. Multi dintre noi
au uitat sa iubeasca neconditionat, sa ajute dezinteresat, sunt insensibili la
necazurile semenilor lor, banii si interesele materiale sunt cele ce le conduc
vietile.
Dincolo de 21 decembrie insa, va porni fiecare catre ce a iubit
mai mult pe acest Pamant. Cum spune o vorba din batrani: „URMA ALEGE!”
Pace si Iubire!




