NOUA LEGE

 

NOUA LEGE

 Dragii mei,

Dupa reusita mai multor actiuni desfasurate in aceasta prima parte a anului, au inceput sa apara de Sus anumite semne legate de faptul ca se apropie un moment dincolo de care umanitatea se va raporta la o Noua Lege Divina.

Mantuitorul spunea ca orice este legat pe Pamant, legat va fi si in Ceruri si orice este dezlegat pe Pamant, dezlegat va fi si in Ceruri. Cam de pe la jumatatea lunii martie incolo, afirmatia ca “orice este legat pe Pamant, legat va fi si in Ceruri” s-a transformat intr-o intrebare. Auzeam in cap in mod repetat: “orice este legat pe Pamant, legat va fi si in Ceruri?!”

Stim cu totii ca se fac pe Pamant multe actiuni de legare. Pornind cu ritualurile de magie neagra, continuand cu diferitele decizii luate la unele niveluri, menite sa puna pielea in bat si cu controlul sau agresiunile venite pe toate caile si prin tot soiul de tehnologii, si terminand cu prinderile prin folosirea unor tehnologii extrem de sofisticate, in mare parte nepamantene, sunt toate acestea parti ale pachetului actiunilor de legare de pe Pamant. Se stia prea bine ca produceau, din cauza Legii Divine sub care functionam, o anumita legare si in Ceruri, fata de care Divinitatea nu putea intereveni decat daca te prindeai ca esti legat si te luptai pentru dezlegare, consumand o cantitate mare de energie pentru asta, indiferent ca se facea vreo actiune anume sau ca se mergea pe o perioada anume cu tot felul de rugaciuni de dezlegare.

Legea Divina este scrisa in acest fel pana la un anumit nivel de vibratie, iar cine reuseste sa ajunga deasupra lui, intra de fapt pe zona in care Legea Divina are alte reguli. Pentru noi, care constientizam mai mult sau mai putin aceasta ascensiune, pare ca se schimba Legea, cand de fapt, Ea asa este scrisa in Creatie, sub diferite forme, in functie de diferitele niveluri de vibratie. Este ca si cum, daca ne-am imagina un bloc cu cateva etaje, pentru cine sta la etajul I sunt niste reguli de functionare, pentru cine sta la al 2-lea etaj, alte reguli, si tot asa, pe masura ce ne gandim la etajele superioare. Daca am urca de la primul etaj la al 2-lea, pentru noi ca persoane apare ca se schimba regulile, cand de fapt, ele asa sunt scrise inca de cand s-a construit blocul.

In urma cu aproximativ 2000 de ani, Domnul nostru Iisus Hristos vestea Legea cea Noua de atunci, pentru perioada ce urma, relevata in Noul Testament, cu reguli diferite fata de Legea Veche aratata in Vechiul Testament.

In vremurile actuale, tot Domnul nostru Iisus Hristos este Cel care ne-a facut cunoscut ca am intrat pe fagasul unei Noi Legi, astfel incat, Legea cea Noua adusa de El pe Pamant in urma cu 2000 de ani devine acum veche. Legea Noua actuala s-a nascut pentru Pamant vineri, 24 martie 2023.

Inainte de a se intampla aceasta, Divinitatea ne-a readus in vizor subiectul realitatilor paralele. Eu am scris despre acest subiect pentru prima data in blog, in aprilie 2016. Aveti un link mai jos, catre acel articol.

https://tristar77.blogspot.com/2016/04/realitati-paralele.html

Divinitatea a aratat acum in legatura cu asta ca in mod normal, realitatile paralele ar trebui sa fie ca niste lumi de sine-statatoare, fiecare cu desfasurarea ei, fara comunicatii nedorite. Cu cat ar exista mai multe comunicatii intre ele, cu atat mai mare ar fi haosul. Mi s-a mai spus ca motivul din a carui pricina orice forma creata are de fapt zece fatete diferite, tine de niste proprietati ale Luminii si de o valoare a unghiului sub care ea se proiecteaza. Un Univers arata ca un ou. Ne putem imagina un ou pictat cu o vopsea cu irizatii, la care daca te uiti dintr-o parte vezi o culoare, din fata, alta culoare, din alta parte, alta culoare. Asa este si cu realitatile acestea. Ele nu sunt Universuri paralele, ci lumi paralele in cadrul aceluiasi Univers sau ou. Intunericul, profitand de faptul ca totul este creat sub forma acestor 10 manifestari diferite, si-a propus si i-a iesit cu succes, sa traseze conexiuni intre aceste lumi. In acest fel, parca s-au amestecat planurile. Sunt multi cei care au declarat ca le-au mers treburile intr-un fel pana la un anumit moment si parca dintr-o data s-a comutat totul pe o alta directie, facand sa li se para ireal ceea ce traiesc. Aceasta este o poveste care putea avea chiar o anumita periodicitate. O explicatie posibila pentru o astfel de manifestare a experientelor de viata, putea fi si aceasta amestecare a realitatilor. Se putea intampla de pilda ca un aspect dintr-o realitate sa sufere de o boala. Prin conexiunile intunecate dintre realitati, boala se manifesta poate ca si simptome si pe un aspect din alta realitate. Degeaba cauta aspectul din acea alta realitate sa rezolve problema bolii sale, caci nu putea, pentru ca de fapt nu era problema sa ci a aspectului dintr-o realitate paralela. In acea perioada, mi-au venit mai multe solicitari de ajutor de la diferite persoane care se simteau rau si care mi-au spus ca trag de saptamani de o stare ca de gripa sau de alte manifestari, ca au facut tot soiul de proceduri sau au luat antivirale sau antibiotice si nu s-a vazut vreo ameliorare. Am facut si eu cateva actiuni energetice asupra lor si nu s-a vazut vreun efect poziitv. Era ca si cum nu le faceam. Cand a venit insa in vizor problema realitatilor paralele, am pus intentia ca ceea ce fac pentru o realitate a cuiva care imi cere ajutorul, sa se duca si pe celelalte realitati ale sale. Abia atunci au fost actiunile cu succes. In blog, chiar am indicat la un moment dat ca rugaciunile sau actiunile pe care noi le facem pentru noi, cei din aceasta lume, sa cerem sa se rasfranga ca si efecte si pe realitatile paralele. Problema este ca fiind luati de toate valurile astea intunecate, uitam sa facem unele lucruri simple, chiar daca le cunoastem foarte bine. Cam asa a fost si in cazul meu.

De ce a fost readusa in vizor, de Sus, povestea realitatilor paralele, a avut legatura cu faptul ca pentru a se putea intra pe fagasul Noii Legi, se cerea in mod imperios actiunea de reparare a frontierelor realitatilor paralele si de eliminare a conexiunilor facute de intuneric intre aceste realitati. De aceea am folosit verbele la timpi ai trecutului, pentru ca aceste influente nu mai pot fi posibile in prezent. Totusi, sechelele a ceea ce s-a intamplat pana la momentul acestei rezolvari inca exista, din care cauza e bine sa avem in continuare in vizor realitatile paralele atunci cand facem rugaciuni sau actiuni de reparatie energetica, si sa punem intentia ca ceea ce cerem sau facem pentru noi, cei de aici, sa fie si pentru celelalte realitati ale noastre.

Intotdeauna o lege noua pastreaza cate ceva si din legea veche. Asa este si in aceasta situatie. Sunt lucruri care au ramas nemodificate in Noua Lege, in raport cu Cea Veche, iar altele au capatat forme diferite si pe masura ce va trece timpul, ele ni se vor revela. Unele au fost aratate deja. De pilda, povestea cu intors obrazul pentru a primi de buna voie o noua lovitura, dupa ce prima lovitura a fost deja incasata, cam apune. Sunt vremuri de aprig control, in care am trecut de mai multe ori in ultimii ani prin riscuri enorme de a ne pierde planeta pe care ne desfasuram vietile in prezent sau chiar statutul de om. La astfel de agresiuni si pericole, nu mai merge figura cu intors obrazul, deoarece aceasta poveste l-a dus pe om in zona de non-actiune, de a astepta la nesfarsit fara sa mai faca nimic, fara sa aiba o reactie, o atitudine, iar pana se trezeste el, treaba este ca si executata din partea intunericului.

A mai aratat Divinitatea ca pentru a implini anumite randuieli crestinesti, poti face unele lucruri fara intermedierea bisericii. Te poti pune direct fata in fata cu Mantuitorul Hristos si implinesti ce trebuie implinit. Ca sa se inteleaga ideea, voi expune in continuare o experienta personala, ce mi s-a petrecut de curand. A fost legata de subiectul primirii Sfintei Impartasanii, pe care nu pot sa nu vi-o fac cunoscuta, deoarece informatia poate fi de folos mai multora dintre noi.

Desi de mai multi ani de zile obisnuiesc sa tin integral Postul Pastelui, putand in acest fel sa merg la biserica, sa ma spovedesc si sa ma impartasesc oricand in perioada acestui post, de aceasta data, din pricina unei anumite asezari a evenimentelor, nu am putut ajunge sa fac asta. Se stie ca in ultima parte a postului este de obicei mare aglomeratie, deoarece sunt multi care tin post doar in ultima saptamana. Conform traditiei noastre, ar trebui sa se tina post macar 3 zile, ca mai apoi sa mergi sa te spovedesti si sa te impartasesti. In Saptamana Patimilor, stiind ca nu mai este prea mult timp la dispozitie, mi-am zis ca orice ar fi, trebuie sa gasesc o modalitate sa ajung intr-o zi. Din pacate, in fiecare zi a saptamanii respective a aparut cate ceva care m-a blocat, si m-am trezit ca se facuse joi si eu tot nu ajunsesem. Joi seara, parca isi facuse loc in sufletul meu o mare amaraciune. Dintr-o data am simtit ca se pogoara asupra mea o stare anume, speciala, as putea spune. La ceva vreme a inceput a curge in mod fluent ceva in cap, asa cum vin de Sus mesajele sau deseori sunt dictate unele versuri. Iata mesajul ce l-am primit: “V-am hirotonit in atatea vieti ca preoti Mechisedec, ati primit atatea initieri de Sus, ati primit acum si Legea cea Noua. La ce credeti ca va folosesc toate acestea?” Imediat dupa aceea mi-a venit in cap amintirea a cum m-am impartasit dupa moartea mamei mele. Aparuse obisnuinta sa se adune in casa parintilor mei, la tara, mai multi vecini mai in varsta si venea preotul intr-o zi la ei acasa si ii spovedea si ii impartasea pe toti cei ce se adunau acolo. Chiar daca mama mea nu a mai fost, parintele a venit chemat de mine, pentru tatal meu. Restul vecinilor s-au adunat in casa unui alt vecin. A cerut parintele din vinul casei noastre, l-a slujit si l-a facut vin de Impartasanie si in acest fel ne-a spovedit si impartasit pe toti ai familiei noastre ce eram prezenti acolo.

Punand toate astea cap la cap, mi-a venit o idee: daca suntem preoti in Ceruri si avem atatea initieri, iar pe de alta parte suntem intr-o relatie anume cu Domnul nostru Iisus Hristos, inseamna ca putem face si singuri randuiala Sfintei Impartasanii. Fac o completare cu precizarea ca Domnul nostru Iisus Hristos nu se referea atat la initierile primite pe Pamant, cat mai ales la cele primite in Ceruri. Pe acelea orice om le primeste de-a lungul intregii sale vieti, la diferite momente de timp, corespunzator cu nivelul sau de evolutie, indiferent daca el este sau nu este constient despre asta.

Vineri dimineata am aprins o lumanare de la Slujba de Inviere a anului trecut, am desfacut o sticla de vin rosu si am turnat intr-un pahar ce l-am pus alaturi de lumanare, am pus apoi si sticla de agheasma mare si o punguta cu anafura luata de la biserica si am facut rugaciuni incepatoare. (Daca nu avem anafura, frangem o felie de paine in bucatele, asa cum a facut si Mantuitorul la Cina Cea de Taina).  Apoi, considerand ca sunt fata in fata cu Domnul nostru Iisus Hristos, m-am spovedit pentru toate greselile facute si pentru lucrurile bune ce puteau fi facute si nu le-am facut si L-am rugat fierbinte sa ma ierte, rugand apoi sa se coboare Harul Sfintei Treimi in vinul din acel pahar. Am vazut cum au venit de Sus acele energii, iar lacrimile care oricum imi curgeau pe obraji din timpul Sfintei Spovedanii, s-au intetit si mai tare din emotia acelei viziuni. Am luat apoi sticla cu agheasma mare si am baut o gura de apa spunand: “Ma impartasesc acum si ma unesc cu Hristos in numele Legii Celei Vechi”, am luat apoi o gura de vin si am spus: “... si in numele Legii Celei Noi” si am mancat apoi o bucatica de anafura spunand: “In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin!” Spunand Sfantul Duh am perceput acolo toata energia feminina, incluzand pe Maica Pamanteasca si pe Maica Domnului.

Cu aceasta sufletul meu s-a linistit si s-a astupat golul din el in legatura cu acest subiect. Cand am baut apa, vinul si am mancat bucatica de anafura am simtit cum merg acele energii binefacatoare in corpul meu, pana in varfurile degetelor de la picioare si pana in crestetul capului. Per total, simtirea mea a fost mult mai profunda si mai inalta comparativ cu ce am simtit vreodata mergand la biserica. Acolo nu am plans niciodata atunci cand m-am spovedit si impartasit. A fost mai mereu ca pe banda, mecanic. Mai mare trairea o aveam cand faceam eu rugaciunea mea de iertare privind catre icoana Mantuitorului si spre tavanul turlei bisericii, in asteptarea existenta inainte de a incepe sa ma spovedesc la preot. Nu mai vorbesc despre frica de a fi certata, sau despre refuzul de a nu fi impartasita, cum mi s-a intamplat o data, povestind experienta aceea si in blog, la acel moment.

Am inteles de data aceasta ca de fapt toate s-au intamplat de asa natura astfel incat sa fie posibil ca Dumnezeu sa imi arate un lucru anume: un ritual al Sfintei Impartasanii in care omul vine cu inima plina de iubire si de curaj, pentru ca nu il cearta nimeni, nici pentru ca s-a imbracat nu stiu cum, nici pentru ca are parul mai ciufulit in cap, nici pentru ca nu a putut tine post si nici pentru ca poate pana atunci nu a mers vreodata in viata lui in fata unui preot sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Este doar el, fata in fata cu Domnul nostru Iisus Hristos, fara nico alta intermediere. Sa ma ierte Dumnezeu ca nu am putut intelege si nu pot nici in continuare, de ce Sfanta Spovedanie a devenit pentru din ce in ce mai multi preoti instrument de mustruluiala. Asta pe multi enoriasi ii pune pe fuga si nici nu mai vor sa auda. Unde este Duhul Blandetii si al Iubirii, care ar trebui sa se manifeste intr-o astfel de situatie? Folosim termenul de duhovnic, ceea ce inseamna sfatuitor, sau cineva cu care doresti sa vorbesti despre lucruri ce iti apasa sufletul si de la care te astepti sa primesti unele sfaturi care sa iti aduca o stare de usurare si de bucurie launtrica. Este inadmisibil sa pleci de la o astfel de randuiala, suparat, facut praf, ca te-a certat preotul si te-a judecat, cateodata chiar si stramb, cum am intalnit unele situatii. Cu siguranta ca dupa o astfel de experienta nu vei mai simti sa te intorci in acel loc. Ar trebui cautat un alt preot, insa din pacate, unii renunta definitiv. Nu mai vorbesc despre faptul ca sunt o gramada de oameni care nu merg sa se spovedeasca si sa se impartaseasca deoarece le e teama sa nu fie certati pentru ca nu au mai fost niciodata pana atunci. Cunosc personal astfel de situatii. Si uite asa, cu una si cu alta, anii trec, iar sufletul se impovareaza tot mai tare si nu are solutie de a se descarca respectand randuielile crestinesti, asa cum stim ca sunt construite ele de catre institutia Bisericii. Unii, care au accesat si alte tehnici alternative, aduc usurare sufletului folosind alte modalitati, dar cei care nu stiu deocamdata decat calea bisericii ce fac?

 In toata aceasta procedura, minim unul din familie joaca rolul preotului, cerand Harul Sfintei Treimi peste vin si peste paine. Pentru cei care au mai multi membri de familie, daca s-ar putea face toata aceasta rugaciune in forma colectiva, de ei toti, la fel cum vedem in filme ca se roaga impreuna americanii atunci cand se asaza la masa cu totii, ar fi si mai bine. In plus fata de aceasta etapa, fiecare, in relatie directa cu Mantuitorul, se spovedeste, isi cere iertare si se impartaseste. Exista familii cu oameni bolnavi care nu mai pot face singuri rugaciuni. In aceste conditii o pot face alti membri de familie in locul lor. Cei bolnavi, macar daca ar putea primi un pic de agheasma mare, de vin si o firmitura de paine, si tot ar fi foarte bine.

In Legea cea Noua, poate face acest lucru oricine vine cu smerenie, credinta, inima curata si incredere ca se poate si ca se intampla ceea ce el doreste sa implineasca prin aceasta. Nu exista nicio alta conditie.

La cateva zile dupa aceasta revelatie, am aflat de la cateva persoane cunoscute ca asa procedau candva batranii nostri, care trecuti prin perioade de foamete, lipsuri, razboaie, efectiv nu aveau alte posibilitati. Pe la sate si prin locuri situate cine stie pe ce coclauri, lipsite de biserici, poate unii asa fac si in zilele noastre. Prin urmare, nu este ceva chiar iesit din comun cu aceasta procedura.

Aceasta actiune nu inseamna ca luam preotilor painea de la gura. Nimeni nu ne obliga sa nu ne ducem in continuare la preot, cum am facut-o si pana acum, ca sa nu mai spun ca s-ar putea sa treaca multi ani de zile pana ce vor afla mai multi ceea ce noua ni s-a ingaduit sa aflam acum.

Eu am dorit doar sa impartasesc aceasta experienta, ca sa avem cunostinta de faptul ca exista si aceasta varianta alternativa, care pentru unii dintre semenii nostri ar putea pica manusa. Cine nu s-a spovedit si impartasit o poate face in acest fel, daca simte si daca doreste, in oricare zi de acum inainte.

Sunt mai multi ani de zile de cand, personal, am facut de mai multe ori spovedanie si rugaciuni de iertare in fata Domnului nostru Iisus Hristos, in mod direct si sunt sigura ca la fel ca si mine, au procedat multi alti semeni de-ai mei. Am cerut apoi Sfanta Impartasanie in plan energetic si chiar se vede cum vine un pocal din care se bea de 3 ori. De data aceasta a fost insa diferit. Doream neaparat sa simt gustul vinului, la propriu. Ma gandesc ca nu a fost intamplator, caci sunt oameni care nu au clarvedere, iar pentru ei este mai greu daca nu pot vedea ceva fizic, palpabil. Procedura oferita acum este practic pentru totul omul, indiferent de capacitatile sale.

Mergand mai departe pe sirul evenimentelor, pot spune ca in ultima decada a lunii martie s-au dezlegat minim 10 blesteme grele globale, fiind acesta inca un pas important in procesul nostru de eliberare generala.

Incepand cam din 28 martie incoace, s-a intrat pe o desfasurare ce ne-a pus din nou fata in fata cu creatorul intunecat. A fost similar cu aceeasi perioada a anului trecut. Sunt operatiuni foarte complicate pe care nu mai doresc sa le detaliez. De aceasta data s-a actionat pe inlantuirea unor structuri situate in spatii din afara Universurilor, ce apar in viziuni ca niste creiere. Acestea sunt parti efective din creatorul intunecat, ca niste forme de inteligenta artificiala, prin care el interfereaza mintea omului si a altor fiinte din toata creatia asta mare si de ce nu, alte fome de inteligenta artificiala sau de tehnologii. S-a inceput cu inlantuirea unei structuri formate din 120 de creiere, iar operatiunea a durat cam doua saptamani. Dupa prima zi de Paste (ma refer la sarbatorile noastre, ortodoxe), s-au pornit operatiuni pe alte structuri cu functii similare, dar organizate in forme diferite, iar acestea se desfasoara si in prezent. Nu as putea sa spun acum cat ar mai dura cu totul aceasta poveste, insa nu cred ca va fi mai mult de luna mai. Pana atunci, este bine sa stim ca se pot simti dureri si probleme de stomac si ale aparatului digestiv in general, cu radiere catre splina si ficat. In functie de natura unui „creier”, pot aparea dureri mari si la nivelul chakrei inimii, ameteli si poate insotite cu dureri teribile de cap. Alti semeni simt periodic de cateva saptamani incoace dureri de maini, de la umar in jos, sau dureri de picioare si de coloana, mai ales in zona lombara. Dupa cum vedeti, decat sa numesc ce ne doare, mai bine numeam ce nu ne doare, deoarece de fapt, n-as prea fi avut ce sa scriu. Reamintesc inca o data ca nu noi, oamenii de pe Pamant, ne desfasuram in acest fel, ci Spiritele noastre. Prin urmare, nu este o chestiune de alegere omeneasca, ci este de tipul „vrei, nu vrei, bei Grigore agheasma”, deoarece Planul Divin se desfasoara asa cum trebuie sa se desfasoare, indiferent cat de aprig am resimti noi greul acestei desfasurari.

In ziua de marti a acestei saptamani, in data de 19 aprilie, Pamantul a trecut iar la mustata pe langa un mare pericol, caruia ca si in alte randuri, ii erau deschise portile de la interior, de catre indivizi care traiesc pe planeta si in raport cu care nu putem spune nimic altceva decat: „Iarta-i Doamne, caci nu stiau ce fac!” Acesta este unul din motivele importante din a carui pricina am intarziat din nou cu publicarea acestui articol, intrucat a fost ceva cu mare consum energetic, ce s-a resimtit si dupa aceea pentru 2-3 zile.

Pentru final am lasat expunerea unei informatii de o gravitate destul de mare. Eu, acum, doar execut o cerere venita din Ceruri, care prin asta doreste sa transmita si in scris un mesaj foarte simplu, caci in alte forme l-a transmis deja: OCHIUL DIVIN A VAZUT. Spun doar ca ceva de mare valoare a parasit teritoriul tarii, in luna martie a acestui an. Nu mi se permite de Sus sa dau mai multe detalii de atat. Cerul stie tot: fortele responsabile din exterior dar si persoanele responsabile din interiorul tarii, care au fost partase la aceasta fapta. Divinitatea considera operatiunea aceasta ca fiind un act iresponsabil si chiar unul de inalta tradare, daca ar fi sa privim catre anumite persoane implicate. Cu toate acestea a permis-o dintr-un motiv anume, care pentru toti cei vinovati ar fi ca o mare surpriza, daca l-ar cunoaste. Totusi, de cand am scris pentru prima data aceste randuri, in urma cu cateva zile si pana in prezent, au aparut zorii unei indreptari a situatiei, iar daca inca mai exista cap pe umeri, poate face totul cale intoarsa, la fel cum s-ar derula inapoi un film sau o melodie.

 

Toate cele bune!

 

HRISTOS A ÎNVIAT!

 

HRISTOS A ÎNVIAT!

 

 

Dragii mei,

 

Mi-as fi dorit sa pot astazi sa public un articol mai amplu, dar cum el nu este inca terminat (voi cauta sa il finalizez pana maine si sa il public si pe acela), sunt nevoita sa ma rezum acum la o scurta urare, iar in completare voi adauga o frumoasa poezie pe care am primit-o prin e-mail de la un prieten.

 

Va doresc din toata inima sa aveti sarbatori cu pace, suflete imbracate in bucurie si nu in ultimul rand, imi doresc sa ne ajute Bunul Dumnezeu pe toti, sa populam rapid si in numar cat mai mare, Orasul cu Iubire!

 

PAŞTE FERICIT!

 

În orașul cu iubire

Poezie de Florentina Mitrică

 

În oraşul cu iubire, locuiesc tot mai puţini,

Drumul către fericire, din păcate, nu-l mai ştim...

E aşa frumos aici, ca-ntr-o lume de poveşti!

Tot ce trebuie să faci este doar ca să iubeşti!

 

În oraşul cu iubire, oamenii mereu zâmbesc,

De atâta fericire, ochii lor, toţi strălucesc.

Politeţea e firească, iar atunci când se-ntâlnesc

Nu se spune "bună ziua", ci se spune "te iubesc!"

 

În oraşul cu iubire nu există cerşetori,

Toată lumea dăruieşte doar emoţii şi fiori!

Florile sunt mai frumoase, frunzele în pomi dansează,

Nopţile sunt în lumină, inimile radiază...

 

În oraşul cu iubire, oamenii nu merg, plutesc,

Le-au crescut pe spate aripi, tot spunându-şi "te iubesc!"

Nu există sărăcie, sunt avuţi şi fericiţi,

Cea mai mare bogaţie-i că iubesc şi sunt iubiţi...

 

În oraşul cu iubire, nu există umilinţă

Oamenii nu ştiu să plângă, nu există suferinţă

Trupurile-s sănătoase, ele nu îmbătrânesc,

Vitamina e iubirea şi pastila "te iubesc!"

 

În oraşul cu iubire, oameni-s nemuritori

Nu există cimitire, când iubesti n-ai cum să mori!

Cine vrea eternitate, cine vrea ca să trăiască

Poate să se mute-aici, doar să ştie să iubească!