COCORII LUI IBYCOS
Dragii mei,
Nu este intamplator faptul ca ajung acum sa public un articol pe
aceasta tema. Ideea este un raspuns venit in aceste zile de la Dumnezeu, la
simpla intrebare ce a fost lansata: „Doamne, ce este de facut?”
In prima faza, poate parea totul ca fiind doar de nivelul unei
legende. Ce pot insa sa spun este ca eu, de mai multa vreme incoace, am facut
din acest lucru un instrument si am vazut ca el chiar functioneaza. L-am
aplicat insa doar pe chestiuni personale, caci pentru unele mai complexe si mai
ample, cum sunt cele la care suntem martori in ultimul timp, nu ar fi
suficienta doar participarea mea, ci este nevoie de mult mai mult decat atat.
Prin urmare, haideti sa cerem impreuna ajutorul Cocorilor lui Ibycos! Sa se faca lumina in sat!
Ulterior, doar vom astepta si vom observa atent detaliile.
Acesta poate fi un exemplu al unei actiuni tacute, facute de o
majoritate la fel de tacuta, despre a carei forta am punctat si in articolul
publicat anterior.
Dupa cum Divinitatea a aratat inca de anul trecut, cocorii sunt o
expresie a liniilor de reconectare la Sursa. Chakra noastra Coroana mai este
numita si Lotusul cu o mie de petale, tocmai pentru ca exista 1000 de linii
care fac legatura intre noi si Sursa. Sau 1000 de cocori. Sau mai bine zis, 500
de perechi de doi cocori formate dintr-un Yin si un Yang. Cu cat suntem mai pe
aratura, cu atat avem mai multe astfel de linii intrerupte. Cocorii lui Ibycos
sunt expresia liniilor care fac legatura cu Sursa, cand vine vorba despre Justitia
Divina .
Cine nu a auzit despre legenda acestor cocori, poate vedea in
continuare despre ce este vorba. In principiu, are legatura cu a te da de gol
de unul singur, chiar fara sa ti-o ceara nimeni. Ca prostul, ca sa zic asa.
Pentru usurinta, voi prezenta mai departe continutul unui articol
preluat din site-ul „Destepti.ro”.
„Cocorii lui Ibycos” este o expresie
care s-a născut dintr-o veche poveste legată de poetul antic grec Ibycos, care
a trăit în secolul al VI-lea î.Hr. Născut într-o colonie greacă din Peninsula
Italică, la Rhegion, într-o familie de nobili, Ibycos ar fi refuzat, spun
legendele, să devină „tiran”, adică să dobândească puterea absolută prin
mijloace ilegitime, motiv pentru care a părăsit Rhegion, stabilindu-se în
Insula Samos, la curtea lui Policrate, devenind aici unul dintre poeții
preferați.
Expresia Cocorii lui Ibycos face
referire la o legendă antică care simbolizează justiția și răzbunarea divină.
Această poveste, provenind din vremurile grecești antice, reflectă credința
profundă în dreptate și ordinea cosmică. Cocorii, în acest context, nu sunt
doar păsări migratoare, ci mesageri ai adevărului și echității. Analizând
această expresie, descoperim legături profunde între natură, umanitate și
justiție în gândirea antică.
În cultura modernă, cocorul continuă
să fie un simbol al speranței, longevității și fidelității. Această păsăre
reprezintă adesea o punte între trecut și prezent, purtând însemnătăți care
transcend culturile și epocile. Prin înțelegerea semnificațiilor adânci ale
cocorului, putem obține o perspectivă mai largă asupra modului în care
simbolurile naturale sunt încorporate în limbajul și cultura noastră.
S-au păstrat, din creația sa, câteva
sute de versuri pe teme mitologice (Războiul troian, Expediția Argonauților),
dar și scrieri lirice despre natură, putere și iubire, unele citate și de
Platon, în „Dialogurile” sale.
Nu se știu alte lucruri despre viața
poetului grec, dar de moartea sa este legată o legendă din care s-a născut
expresia „Cocorii lui Ibycos”. Se spune că acesta a fost ucis de niște tâlhari,
în timpul unei călătorii pe mare, în apropiere de Corint. În ultimele clipe de
viață, Ibycos a ridicat ochii spre cer și a zărit un cârd de cocori pe care i-a
conjurat să fie martori la odioasa întâmplare și să-l răzbune.
După o vreme, ucigașii,
îndreptându-se spre Teatrul din Corint, sub cerul liber, au văzut un cârd de
cocori, iar unul dintre tâlhari ar fi exclamat ironic: „Iată martorii lui
Ibycos, au venit să-l răzbune!”. Corintenilor, care auziseră de moartea lui
Ibycos, li s-au părut ciudate aceste cuvinte și au chemat soldații. Vinovații
au fost arestați, și-au mărturisit vina și au fost condamnați la moarte. De atunci,
expresia „Cocorii lui Ibycos” a rămas peste timp pentru a face referire la o
mărturie neprevăzută care vine în ajutorul justiției în ultimul moment.
Cocorii lui Ibycos, sensul şi
originea expresiei
Din punct de vedere simbolic,
cocorilor, păsări mari, frumoase, elegante, monogame, cu o „vocalizare”
inconfundabilă, li se asociază semnificații multiple, uneori contradictorii, în
funcție de spațiul cultural și de miturile specifice. În general, cocorii
semnifică longevitatea, fidelitatea, regenerarea, prosperitatea.
Pentru orientali (China, Japonia),
exprimă concentrarea energiei Yang, căreia îi corespunde principiul
masculin, pozitiv, solar. Cocorul este un simbol al fericirii, al primăverii,
motiv pentru care tablourile tradiționale ale orientalilor înfățișează frecvent
această pasăre, „cu penele precum zăpada imaculată”, cum consemnează un text
din epoca Tang, perioada de apogeu a vechii civilizații chineze.
În mitologia greacă, imaginea
cocorilor, în afară de legenda referitoare de „Cocorii lui Ibycos”, se leagă și
de eroul atenian Tezeu, cel care a ucis Minotaurul închis în labirintul de sub
palatul regelui Minos, din Cnossos. În acest context, dansul lui Tezeu, la
ieșirea din labirint, este asociat dansului cocorilor, însemnând triumf,
libertate, dar și ciclicitatea încercărilor labirintice, iar zborul păsărilor
este reprezentarea simbolică a posibilității de a se ajunge pe Tărâmul
nemuritorilor.
Tot la greci, dar și la romani,
cocorul era pasărea lui Apollo, zeu al luminii, al artelor, protector al
muzicii și al poeziei, personificare a Soarelui, cel care se metamorfoza în
cocor atunci când vizita tărâmul oamenilor. Dată fiind această asociere, probabil
că, în legenda care a generat expresia „Cocorii lui Ibycos”, nu întâmplător
poetul grec a văzut înaintea morții pe cer, tocmai cocori, aceștia fiind
martorii lui devotați.
În vechile culturi germanice, dar și
în alte spații europene, cocorul era simbolul asociat zeului călătoriilor și al
comunicării sau simbol al loialității și al vigilenței, considerându-se că
doarme stând într-un picior pentru că, în celălalt, ține strâns în gheare o
piatră, iar dacă ar adormi ar scăpa piatra și s-ar trezi.
În culturile tradiționale africane,
cocorii se bucură de o mare prețuire. Pentru populația bambara (din regiunea
râului Niger, din vestul Africii), de exemplu, cocorul moțat se află la
originea graiului omenesc.
În acest sens, în „Dicționarul de
simboluri” al lui Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, se precizează că:
„penele, țipătul și dansul nupțial al cocorului reunesc cele trei atribute
fundamentale ale cuvântului: frumusețe (este considerat cea mai frumoasă dintre
păsări), sunet (este singura pasăre care poate să-și moduleze vocea când țipă)
și mișcare (eleganță). Din această cauză se crede că oamenii au învățat să
vorbească imitând cocorii”.
Pentru africani, mai există un motiv
pentru care prețuiesc în mod deosebit această pasăre, acela că, apreciază
aceștia, cocorul are conștiința frumuseții și calităților sale, de aceea este
considerat și un simbol al contemplării de sine, iar cunoașterea de sine,
pentru om, după modelul păsării, este o condiție esențială a cunoașterii
puterii divine.
În China, Africa de Sud și Uganda, în
semn de prețuire, astăzi, cocorii sunt simboluri naționale. Dincolo de
încărcătura simbolică pe care omul i-a atribuit-o acestei păsări de-a lungul
timpului, și adevărurile științifice despre cocor sunt fascinante. Chiar dacă
nu trăiesc 1000 de ani, cum se credea în culturile asiatice, cocorii sunt
longevivi (30 – 40 de ani), pot să se înalțe în zbor până la 1500 de metri,
folosesc tot felul de sunete pentru a transmite diverse mesaje, au cel puțin 90
de „gesturi” și poziții ale corpului, cu rol important în pereche și în
cârdurile în care trăiesc, își caută perechea și își exprimă afecțiunea prin
dans.
Se pare că nu întâmplător
mentalitatea populară, de-a lungul timpului, a făcut din această pasăre
simbolul frumuseții, al nemuririi, al regenerării, al sprijinului neașteptat,
în caz de nevoie, așa cum au fost și „Cocorii lui Ibycos”.
Toate cele bune!
Multumesc! Interesant,ca de obicei! Daca am inteles eu bine,cerem ajutorul/interventia cocorilor intr _o anumita problema ,nu neaparat personala,fara a avea un rezultat presetat,ci doar intentia ca sa se faca lumina in acea problema?Multumesc pentru timpul si eforturile tale de a impartasi cu noi cunoastere si lumina!
RăspundețiȘtergereCam asa ceva. Se foloseste atunci cand se doreste ca un adevar sa iasa la iveala, dar se intampla asta nu pentru ca il descopera altii, ci pentru ca se da singura de gol persoana care ascunde acel adevar.
ȘtergereUite ca incepe sa se faca lumina : https://trenduri.blogspot.com/2024/12/adevarata-lovitura-de-stat.html
Ștergerehttps://www.activenews.ro/stiri/BOMBA-ANULARII-ALEGERILOR-NU-au-fost-RUSII-ci-PNL-Campania-lui-Calin-Georgescu-pe-TikTok-a-fost-platita-de-PNL-si-UK-Iohannis-A-MINTIT-POPORUL-SI-INSTITUTIILE-STRAINE-din-NATO-si-UE-CCR-si-CSAT-facuti-de-ras-de-ANAF.-Bravo-serviciile-194110
https://opozitia.net/2024/12/21/pnl-si-influenta-rusa-in-alegerile-prezidentiale/
https://www.activenews.ro/opinii/Marian-Dumitru-Le-a-explodat-petarda-in-fata-194117
https://www.cotidianul.ro/ccr-si-csat-pasibile-de-inalta-tradare-iv/
Si eu am cerut o clarificare a situatiei actuale din Romania,deschizand Biblia la "intamplare"."S-a deschis"la capitolul "IOV" ,cel incercat pe CREDINTA" in toate modurile posibile.Si,in final,a primit inapoi tot ceea ce i se luase,dar dublu.O poveste biblica personala,dar atat de asemanatoare cu "povestea" poporului roman.Credinta pana la "capat",manifesta,la momentul Divin,Justitia/Dreptatea Divina,precum...cocorii.Multumesc,Mihaela."Ochiul Iubirii",daca iti amintesti...
RăspundețiȘtergereChiar este ceva cu Iov in aceasta perioada. Ne-a fost aratat la mai multi, dar are totul legatura cu ceva anume. Voi spune despre ce este vorba dupa ce vom obtine rezolvarea.
ȘtergereCocorii lui Ibycos incep sa lucreze!
RăspundețiȘtergereDoamne ajuta!
https://www.facebook.com/share/p/15dtcmqNJT/
Și în 2003 Georgescu voia binele țării și chiar se întâlnise și în 2003 cu Iohannis pe atunci primar in Sibiu după cum se vede din poza asta cu un ziar din 2003:
RăspundețiȘtergerehttps://x.com/Doar_Romania/status/1867289723074752808?t=sD24L92NOeFReusC6wzwFA&s=19
Mihaela,un La multi ani din toată inima mea.Te iubesc.
RăspundețiȘtergeremesaj pentru omenire: Eu Il Separatio eu hotaresc totul eu sunt Echilibrul si separarea eu sunt infinitul si nu Dumnezeul vostru,gata ajunge cu acest dezechilibru asupra vieții.
RăspundețiȘtergere