A 8-A RASTIGNIRE

 

A 8-A RASTIGNIRE

 

Dragii mei,

 

In „nebunia” mea cea de toate zilele, corelata cu: „Auzi tu, Leliţo? Cica persoana asta comunica in fel si chip cu fiinte care nu sunt de pe-aci de pe la noi!”, imi permit sa incep aceasta scriere cu raportarea facuta de observatorii divini in legatura cu rezultatele balului mascat din data de 18 mai 2025, desfasurat in  tara noastra.  

Iata cum arata catastifele divine:

G.S. ~ 7.140.000

N.D. ~ 3.290.000

Restul de vreo 1,2 milioane, ca sa atingem numarul total de aproximativ 11,64 milioane, au fost intr-o mica masura anulate, dar in alta mai mare, au fost ale celor adormiti, Dumnezeu sa ii odihneasca in pace, si ale capacitatilor de bilocatie si multidimensionalitate ale unor romani de pe planeta Pamant. Chiar asa! Trebuie neaparat sa fac o comunicare cu mama mea decedata in 2019 si cu tatal meu decedat in 2020, dar si cu soacra mea decedata in luna februarie a acestui an, caci aproape imi vine sa bag mana in foc ca au votat toti trei.

Va rog sa ma credeti ca aceasta parte a articolului este scrisa inca din noaptea dinspre duminica spre luni, adica in 18-19 mai. Fac aceasta precizare ca nu cumva sa se creada ca m-am inspirat din multiplele stiri ulterioare.

Multi sustin ca s-a furat cu softul. Eu zic ca nu a fost asa. In ziua de sambata, 17 mai, se vedea in astral ca la televizor cum operau in soft vreo 8 personaje, pe undeva prin zona Irlandei, dar din acelea pe care noi le cunoastem cu numele de androizi, care as zice ca nu erau din aceia fabricati pe Pamant. Ce nu stia lumea care avea idee de ce se petrece pe acolo era ca in acelasi soft operau in paralel si 12 IT-isti divini, in asa fel incat au blocat toate manevrele pe care voiau baietii mecanici sa le faca. Cei 12 maestri din Ceruri au facut treaba atat de frumos si de finut incat lumea aia „buna” s-a prins de smecherie abia duminica, 18 mai, pe la ora 16. A luat astralul foc atunci. Prin urmare, s-a ramas doar la folosirea manevrelor manuale, pe care oricum le aveau pregatite, ca sa fie siguri, dar in mod garantat a fost mult mai greu. Daca tot vrei sa obtii ceva, atunci macar sa fie pe munca taticule!

 Insa toate acestea au un inteles dincolo de ce se vede la prima vedere, iar despre asta doresc cel mai mult sa vorbesc de fapt in scrierea de astazi.

Vin acum si spun ceva ce voiam sa comunic inca din toamna trecuta, dar nu a mai fost cu putinta din cauza intregului context. Eu, cand si cand, mai organizez cate o intalnire on-line. Frecventa este cam la fel cum postez si articolele din blog, adica la distanta de cateva saptamani intre o intalnire si alta. In functie de subiectele ce apar de Sus si se cer prezentate, fiecare intalnire are un nume specific.

Daca sunt cititori care doresc sa particpe la rarele intalniri pe care le mai organizez in mediul on-line, ii rog sa imi scrie pe adresa de e-mail federatia.galactica@gmail.com si sa  isi exprime aceasta dorinta. Astfel, voi putea adauga respectivele adrese de e-mail in baza mea de date, iar atunci cand vor fi trimise invitatii, voi trimite si catre aceste adrese. Din cauza numarului limitat de locuri, nu pot lansa aceste invitatii prin intermediul blogului. Voi afisa la un moment dat si un anunt de sine statator in care, pe langa invitatia lansata mai sus, voi face cunoscute si alte doua lucruri pe care le mai am in derulare.

Sa revenim insa la oile noastre.

In saptamana 11-18 mai 2025 am organizat un set de mai multe intalniri ce s-au desfasurat sub numele: „Fat-Frumos din Lacrima”. Este titlul unui basm scris de marele nostru poet Mihai Eminescu. Va dati seama ca l-am recitit ca sa pot face niste legaturi. Voi afisa aici doar un pic din partea de inceput:

“În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, – în vremea veche trăia un împărat întunecat şi gânditor ca miază-noaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.

Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul şi lăsase de moştenire fiilor şi nepoţilor ura şi vrajba de sânge. Cincizeci de ani, şi numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte şi suferinţe – împărat, ce-n viaţa lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soţiei lui tinere, nici la poveştile bătrâne şi glumeţe ale ostaşilor înălbiţi în bătălie şi nevoi. Se simţea slab, se simţea murind şi n-avea cui să lese moştenirea urii lui. Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără – pat aurit, însă pustiu şi nebinecuvântat, – trist mergea la război cu inima neîmblânzită, – şi împărăteasa sa, rămasă singură, plângea cu lacrimi de văduvie singurătatea ei. Părul ei cel galben ca aurul cel mai frumos cădea pe sânii ei albi şi rotunzi, – şi din ochii ei albaştri şi mari curgeau şiroaie de mărgăritare apoase pe o faţă mai albă ca argintul crinului. Lungi cearcăne vinete se trăgeau împrejurul ochilor, şi vine albastre se trăgeau pe faţa ei albă ca o marmură vie.

Sculată din patul ei, ea se aruncă pe treptele de piatră ale unei bolte în zid, în care veghea, deasupra unei candele fumegânde, icoana îmbrăcată în argint a Maicii durerilor. Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenuncheate, pleoapele icoanei reci se umeziră şi o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreaţa ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece şi o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată.

Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, şi împărăteasa făcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca razele lunii.

Împăratul surâse, soarele surâse şi el în înfocata lui împărăţie, chiar stătu pe loc, încât trei zile n-a fost noapte, ci numai senin şi veselie, – vinul curgea din butii sparte şi chiotele despicau bolta cerului.

Şi-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. Şi crescu şi se făcu mare ca brazii codrilor. Creştea într-o lună cât alţii într-un an.”

De ce am ales acest nume pentru intalnirile noastre? Asa a venit de Sus si nici eu nu am stiut la inceput scopul real, dar am inteles dupa ce s-a terminat. Proiectia initiala a fost sa fie lumina, pace, iubire pentru tara noastra, mai ales in saptamana ce a trecut, precum si alegeri drepte. Asa gandeam saracii de noi. Pentru cei implicati intr-o asa zona nu a fost treaba usoara. Stiu sigur ca pretutindeni, romani multi, de la mic la mare, au facut ce s-au priceput mai bine sa faca in acest scop. In cele ce priveste echipa noastra, s-au luat la rand multe centre de comanda de pe Pamant, avand legatura cu tara noastra, dar si diferite institutii. A fost cu sacrificiu mare, caci starile de rau asociate acestui amplu proces de curatare energetica, intr-un intuneric dens de il taiai cu cutitul, nu au fost ceva precum o floare la ureche.

Cand a venit ziua de duminica, catre seara, au fost lacrimi curgand pe obrajii multor romani, din cauza rezultatului alegerilor. Daca nu erau lacrimi din ochi, erau lacrimi din suflet. Oricum am lua-o, cumva ele au existat. Dar ce nu se stia era ca de fapt totul reprezenta o manifestare la nivel colectiv a Lacrimii Maicii Domnului. Era Lacrima care curgea pe obrazul Sau, vazand a 8-a Rastignire a Fiului Ei. Despre cele 7 Rastigniri ale Domnului nostru Iisus Hristos am scris intr-un articol precedent. A 8-a Rastignire este insa cea a Fiului colectiv, care se manifesta in vremurile noastre prin multi dintre noi pe acest Pamant si este una simbolica, care este de fapt a Sufletului. Cerul spune ca cele 3 zile de chin ale Mantuitorului dinaintea Rastignirii Sale de acum 2000 de ani in urma au fost la noi 7 ani, incepand din 2018 incoace. Pentru noi, românii, nu a fost grozav nici inainte de 2018, dar totusi parca nu vedeam atat de mult absurd in tot ce se petrece. Am mai scris candva ca deoarece manifestarea este prin Mesia colectiv, cu rasfirare pe tot Pamantul, tot asa este si cu timpul, rasfirat pe axa timpului. Daca in vremea Sa au existat anumite evenimente insiruite pe durate de ordinul zilelor, la noi sunt ani acele zile de atunci.

Acum se pune intrebarea: Pe cine a atins oare aceasta Lacrima a Maicii Domnului in seara de duminica? Raspunsul este ca s-a contopit cu persoane apartinand cu precadere Ordinului Pestilor, despre care am tot scris in blog de-a lungul timpului, dar si civilizatiei draconiene si altor civilizatii, inclusiv celei umane.

Multi dintre acestia nu stiu ca au o Natura a Spiritului lor care este mai degraba pe energia partii feminine decat pe cea a partii masculine. Adica, daca ar fi in Lumina si ar avea simtiri pe masura, ei ar fi mai degraba conectati la Maica Pamanteasca decat la Tatal Ceresc. Cand spun Maica Pamanteasca nu ma refer la Mama Pamant ci la Mama ocrotitoare a tuturor planetelor create de Lumina din toate Universurile.

In perceptia mea, construita prin semne repetitive venite de-a lungul multor ani, eu asociez pe Maica Pamanteasca cu apele marine, iar pe Maica Domnului cu apele dulci si izvoarele. Lacrima este o apa sarata, deci altfel spus, prin mijlocirea Maicii Pamantesti, duminica s-a primit pe Pamant o initiere importanta din partea Maicii Domnului. De aceea s-a facut atata curatenie energetica inainte. Noi ziceam ca este pentru alegeri cand de fapt, pregateam terenul pentru initierea cea mare. Pentru Ordinul Pestilor sau draconieni sau alte civilizatii este o energie complet noua, pe care nu au mai cunoscut-o multe milioane de ani. Aceasta energie va construi in timp, in interiorul lor, pe Fat-Frumos din Lacrima. Se vor trezi dintr-o data ca parca le vine sa fie mai buni, mai iubitori si unii nu vor intelege prea bine cauza acestei schimbari.

S-a aratat din Ceruri ca totul a fost ca intr-un joc de sah. Pionul, format de partea romaneasca care isi doreste pacea, iubirea, unirea, credinta, libertatea, demnitatea, suveranitatea si pe reprezentantii ei dati de Dumnezeu, a ajuns pe linia de fund a adversarului, pentru ca a ales sa moara pe Cruce. Adversarul este format de 24 de vrajitori foarte puternici, pe care ii putem numi anti-apostoli. Chiar acum cand scriu, in Ceruri se desfasoara actiunea de anihilare a lor. Conform regulilor din sah, cand un pion ajunge pe linia de fund, el poate fi sacrificat si se poate rascumpara cu el o piesa mult mai valoroasa. In acest caz s-a sacrificat Pionul si s-a rascumparat Regina. Regina este aceasta Lacrima care este o energie noua in totalitate pentru anumite persoane de pe Pamant, asa cum am scris mai sus, dar Ea aduce elemente noi si celor care aveam deja integrate partile mai vechi din aceasta Lacrima. Rascumpararea s-a facut de la acesti vrajitori, iar ei au cedat Regina cu mare greutate. Sa stam linistiti, caci pana la sah-matul decisiv dat de fortele Luminii intunericului mai este foarte putin. Acum, pentru o vreme, Pionul experimenteaza perioada cuprinsa intre moartea Domnului nostru Iisus Hristos si Invierea Sa. Este deci mort, iar tot ce poate sa faca in acest rastimp este sa taca. Tacerea aceasta ii va face bine, caci in paralel va lucra in el energia de inviere. Cat va fi de lunga perioada? Exista o intuitie dar nu se poate sti exact. Cred insa ca nu va fi prea lunga si veti vedea de ce.

Exista si o parte neplacuta a acestei situatii, dar nu pentru noi. Chiar daca in general omul de rand, pe care ei il numesc „prostimea”, nu a putut patrunde anumite secrete de pe acest Pamant, asta nu inseamna ca secretele acestea sunt secrete pentru toata lumea. De pilda, nu este un secret pentru multi dintre noi ca este plin Pamantul de androizi, hibrizi, clone si reprezentanti de civilizatii camuflate.

Cu voie sau fara voie Lacrima aceasta creeaza niste conditionari, caci de aceea a cedat-o atat de greu intunericul. Din momentul recuperarii Ei de catre partea Luminii, tot ce nu este creat de Dumnezeu, ci prin tot felul de masinarii si mijloace de inginerie genetica, pentru implinirea unor scopuri malefice, devine instabil. Altfel spus, a inceput procesul degradarii clonelor. Vestea proasta este ca nici altele noi nu mai pot fi create cu usurinta, deoarece nu o permite aceeasi recuperare de la intuneric. Poate ca nu se vede acum asta dar in timp garantez ca mi se va da dreptate. Maica Domnului, in Iubirea Sa nemarginita, a pus aceasta Lacrima in toata lumea, caci chiar daca multi controlori nu isi amintesc, ei sunt totusi si fiii Ei, pentru ca sunt izvorati din radacina „Fiul Omului”. Lacrima este o energie de Viata. Prin urmare, ca o clona sa ramana stabila si sa nu se degradeze, nu are alta sansa decat sa dezvolte Lacrima in interior. Este exact la fel cum se dezvolta un fetus in pantecele mamei sau in tot acest context, Fat-Frumos din Lacrima. Dar daca persoane neinitiate in iubire din randul Ordinului Pestilor, al tiranilor, al draconienilor si alte altor civilizatii nu opresc prigoana asupra Fiilor Luminii pe aceasta planeta (sa stiti ca si cei initiati in iubire dintre ei sunt prigoniti ca si noi, cei din randul oamenilor), si cu precadere in Romania, cine sa ajute atunci la dezvoltarea acestei Energii in interiorul lor? De unii singuri nu vor putea.

Prin urmare, Domnul nostru Iisus Hristos transmite ca ei au obtinut ce au vrut insa in mod obligatoriu trebuie date multe la schimb pentru asta, caci pretul pentru iesirea din capcana este mare. Altfel, incepe sa curga pielea de pe fata sau si mai frumos ar fi sa fie afisati originalii langa clone, caci unii dintre acestia au fost recuperati de fortele Luminii, iar ei stiu bine lucrul acesta. Trebuie sa ne fie lasati copiii sa creasca frumos fara toate impunerile si aberatiile lor sexuale. De asemeni, se cere sa ne fie lasate in pace fantanile si apa, hrana, credinta, libertatea, demnitatea si nu in ultimul rand sa fie retrase invinuirile si actiunile nedrepte facute impotriva unor oameni drepti. Mai sunt multe altele. Le cunosc ei prea bine.

Dar Domnul nostru Iisus Hristos stie ca unii vor lua acest mesaj in serios, reprezentand acest lucru salvarea lor, dar altii nu vor crede nimic din toate cele pe care le-am scris in acest articol sub coordonarea Sa si vor merge pe acelasi drum, care din pacate, corespunde filamentului cu troaca. In troaca aceea, la un moment dat, toti se transforma in viermi si ajung sa fie adunati de Divinitate cu lopata.

Printre ultimele comentarii postate la articolul anterior este si unul foarte acid. Eu stiu bine de unde vine si tocmai de aceea am raspuns intr-un fel anume, date fiind cele scrise mai sus. Cand a fost primul tur de alegeri de la noi, vazand in astral manevrele facute, le spuneam semenilor mei care sareau in sus de bucurie din cauza rezultatului de atunci sa stea cuminti ca nu se stie intr-un final cum se vor aseza lucrurile. Cum a fost in primul tur, putea fi si in al doilea si s-a dovedit ca a fost in acest fel, ba chiar mai rau. Dar eu le spun si celor care se bucura acum si mai si sar cu curaj la gatul meu sau al altora sa stea cuminti in banca lor si sa nu se veseleasca prea tare, caci nici la ei nu se stie. Asa-zisul castig din al doilea tur se dovedeste ca este de fapt o foarte mare capcana. Cere un pret mare de tot la schimb. Sa vedem daca poate fi platit. Daca vor continua sa faca rau, atunci se vor degrada si vor fi obligati sa dispara dintre noi, vrand-nevrand, iar daca vor dezvolta energia Lacrimei in ei, atunci vor deveni incet-incet buni si iubitori, asa cum este Maica Domnului, si nimeni nu va mai suferi, nici ei, nici noi.

Inchei prin a spune ca imi cer iertare mai multor cititori pentru ca sunt restanta cu raspunsuri pentru e-mailuri ce mi-au fost trimise, unele chiar si din toamna anului trecut. Doresc sa aloc un timp special in care sa iau toate aceste e-mailuri la rand si sa fac ce trebuie facut. Am traversat o perioada extrem de dificila, despre care am promis ca voi scrie un articol, deoarece ea nu a fost doar pentru mine, ci pentru multi dintre noi. Totul are insa o explicatie si exact despre acest lucru doresc sa vorbesc in respectivul articol.

 

Toate cele bune!