vineri, 29 septembrie 2017

CHEMARE



CHEMARE


Dragii mei,

Va invit si va rog sa va alaturati maine, 30.09.2017, incepand cu ora 16:00, la o actiune ce se va desfasura intr-un mod foarte simplu:

1.    Ne asezam fiecare intr-un loc in care ne simtim comod, cu acces la calculator macar pentru al doilea punct al actiunii si timp de cateva minute ne urmarim respiratia, ne linistim gandurile si lasam pacea sa ne cuprinda intreaga fiinta;

2.    Ascultam si vizualizam mai intai melodia de mai jos pentru a ne readuce in amintire un lucru foarte important si care parca ne pare tuturor a fi undeva departe, desi multe semne arata in aceste vremuri ca nu este chiar in acest fel;


Pentru cine doreste - link pentru descarcare in calculatorul personal:


3.    Ascultam Acatistul Sfantului Duh pentru luminarea mintii, traind cu toata fiinta noastra esenta versurilor si a sunetului, chemand Sfantul Duh sa binecuvanteze tot Pamantul si vizualizand cum linii de aur pun pe toti oamenii in unire, in armonie, in buna comunicare si intr-un gand comun de iubire si pace;


sau



Pentru cine doreste - link pentru descarcare in calculatorul personal:



Impreuna pentru … Toate cele bune! 

P.S. Pentru cine ajunge mai tarziu la acest mesaj si apel, va rog sa urmati, daca simtiti, traseul indicat. Ora si data anuntate au fost doar inceputul. Procesul declansat se desfasoara pe o durata mai lunga si in consecinta, oricine se mai adauga acestei lucrari este binevenit in orice moment.

miercuri, 27 septembrie 2017

SFÂNTUL DESCULŢ



SFÂNTUL DESCULŢ


Dragii mei,

Dedic aceasta scriere unui mare Om si mare Sfant al Romaniei, al carui nume nu iL voi dezvalui decat ceva mai incolo, dupa ce voi expune cateva credinte personale.
La aceasta ora, la nivelul Bisericii Ortodoxe, detinem multimi de scrieri si invataturi, pornind de la Biblie si continuand cu toate lucrarile Sfintilor Parinti. Sunt acestea adevarate izvoare de intelepciune. Nu este obligatoriu ca cei care le studiaza sa fie de acord cu toate cele scrise acolo, dar luand in considerare doar partea aflata in rezonanta cu cititorul si tot este destul de mult.
Sa nu uitam insa un lucru esential: toate acestea au fost scrise de oameni care au trait la un moment dat pe Pamant, multi dintre ei infaptuind mari minuni, e adevarat. Din aceasta cauza, alti oameni, mai tarziu, le-au alocat atributul de Sfinti. Iar oamenii de acum le primesc pe toate ca atare cu buna credinta. Sa tinem seama totusi ca oameni erau cei de atunci, oameni cei de mai tarziu si tot oameni sunt si cei de acum. Gradul de sfintenie al cuiva nu poate fi contorizat. Iar eu cred ca exista oameni ducand o viata ce se indreapta catre sfintenie, in toate timpurile, chiar si in acesta prezent.
Multe dintre aceste scrieri contin anumite reguli, considerate a fi corecte de catre unii oameni sfinti si duse in acest fel, cu traditia, peste sutele de ani, din om in om.
Orice persoana din zilele noastre, facand apel la toata intelepciunea si inteligenta de care poate fi capabila, isi poate ridica linistita niste intrebari firesti si iata cateva, pe care eu insami mi le-am pus nu o singura data:
1.    De unde putem sti daca acele reguli impuse gasite in scrierile unui om sfant, sunt in corespondenta cu Adevarul Divin, sau sunt doar o creatie personala, pentru ca asa I s-a parut lui ca ar fi corect? Credeti ca oamenii sfinti ai vremurilor de demult au fost scutiti de amagirile diavolesti? Nu au fost, pentru ca o declara chiar ei.
2.    De unde putem sti ca pe langa cei pe care ii cunoastem ca Sfinti in vremurile noastre, nu au trait multi alti oameni sfinti, facatori de minuni, poate mai mari decat cele ale Sfintilor cunoscuti, dar despre care nimeni nu a aflat vreodata, pentru ca destinul lor a fost sa aiba o viata simpla si ceva mai in umbra, lasand si acestia multe invataturi in urma lor, poate ceva mai putin dogmatice?
3.    De unde putem sti ca in zilele noastre nu este venita pe Pamant o multime de oameni sfinti, care traiesc poate o viata simpla de mirean si nu neaparat in sanul bisericii, fiind aceasta ca un fel de camuflare in fata intunericului? Amestecam Sfintii prin lume ca sa poata fi greu de depistat in vremea cea de pe urma, in care se da cea mai mare batalie dintre lumina si intuneric. Pare cuiva ceva iesit din comun? Mie, deloc.
4.    Iar daca lucrurile ar sta ca la punctul al treilea, de ce nu ar putea si acesti Sfinti contemporani a emite si ei niste pareri ale lor? Cu ce ar fi mai prejos decat cele ale Sfintilor din timpurile stravechi? Era Dumnezu mai destept atunci decat acum?

Vedeti cum sta treaba? Cand cauti a judeca lucrurile cu intelepciune si discernamant, reusesti sa descoperi o multime de contradictii. Sunt de fapt toate acestea oglinda tuturor balbaielilor generate de ascunderea Adevarului Divin si de obturarea accesului omului la Cunoasterea cea Adevarata.
Sa vedem niste exemple.
Spunem pe de o parte ca Dumnezeu este Atotputernic si Atotstiutor insa pe de alta parte, prin incercari, El cica ne testeaza. Pai daca este Atotstiutor, nu cumva stie deja ce reactie urmeaza sa avem intr-o anumita conjunctura?
Nu exista reintrupare, iar daca un om se naste napastuit, sunt de vina pacatele familiei in care a venit. Aceasta este transmisia religioasa crestina. Nu ar trebui insa ca toti sa se nasca perfect sanatosi, cu sanse egale, ca mai apoi sa se aleaga lucrurile, in functie de faptele dintr-o anumita perioada, corelate cu familia in care a venit? De ce ar face un suflet alegerea sa traiasca in trupul unui handicapat, o viata de om? Sa nu se bucure de viata, sa nu experimenteze, sa nu invete. Pentru ce ar accepta intruparea intr-un astfel de corp? Este obligat, ar putea veni un raspuns, din cauza pacatelor de neam. Pai nu iubeste Dumnezeu in mod egal toate sufletele, la inceputul unei vieti pe Pamant? Ala ce-a facut de trebuie sa fie obligat?
Exista problema controversata ca femeia cand este in perioada problemelor specifice femeiesti, de parca nu asa ar fi fost creata de Dumnezeu, dupa cum au fost create si alte aspecte fiziologice atat la femeie cat si la barbat, nu poate sa se impartaseasca, ba mai mult, din punctul unora de vedere, nu poate intra nici in biserica. Cica nu este curata. Serios ca asa este? Dar barbatul cum se curateste domnule si cand, as avea si eu o curiozitate? El nu face pacate? La el este cumva sistemul ca le tot incarca fara a le varsa necuratia in exterior, precum femeia, si se tot umfla putand sa faca bum, daca nu se duce des sa se spovedeasca? Dar daca o femeie are o inima grea si simte nevoia sa se spovedeasca de un pacat exact in acea perioada, ce ar trebui sa faca? Obligatoriu trebuie sa astepte pana se termina perioada. Dar poate moare pana atunci. Asa functioneaza lucrurile? Pentru mine este limpede ca este ceva defect in regulile acestea.
Cel pacatos este oprit de la Sfanta Impartasanie pentru o perioada X de timp. El vine si se spovedeste, isi cere iertare, isi doreste cu toata ardoarea sa se uneasca cu Hristos prin gura aceea de vin si bucatica de paine si vine un om, cu reguli stabilite de alt om, fie El si Sfant, care ii blocheaza unirea cu Hristos. Pai nu spunea Hristos ca El a venit pe Pamant pentru cel pacatos si nu pentru cel drept? Aceasta Sfanta Impartasanie, cata vreme Hristos nu este in fizic printre noi asa cum a fost acum 2000 de ani, IL reprezinta practic in fizic. Dar noi nu iI permitem sa il ajute pe cel pacatos, asa cum El a spus si si-a dorit, caci avem a respecta niste reguli.
Sfanta Impartasanie se ia doar pe nemancate si dupa trei zile de post. O acceptam. Sa zicem ca facem si noi o mica truda ca sa exprimam recunostinta pentru primirea unui astfel de dar. Dar daca un om vine si iti spune ca nu a apucat sa posteasca si iti transmite ca simte cu toata inima lui sa isi ceara iertare si sa se uneasca prin acea Sfanta Impartasanie cu Hristos, tu il trimiti acasa sa tina post si sa revina dupa trei zile. S-ar putea ca din cauza respingerii ce a suferit-o, peste trei zile sa zaca pe undeva printr-un sant, baut, facut praf. Caci cineva a decis ca nu poate bate fierul atunci cand a simtit el ca trebuie batut, iar dupa trei zile, fierul acela este deja rece.
Dragi prieteni, vedem si stim cu totii foarte bine ca sunt toate acestea cu mare dus – intors. Preotii ar trebui sa fie precum se cere si judecatorilor. Daca te iei strict dupa un cod penal, fara a tine seama de particularitatile fiecarui caz in parte, risti sa gresesti tare de tot condamnand un om. La fel si preotul, se coordoneaza dupa toate regulile, nestand sa judece catusi de putin particularitatea cazurilor si pica in pacat mare de tot pentru ca un om a vrut sa se intoarca acasa precum fiul ratacitor, iar parintele sau, in loc sa il primeasca cu bratele deschise, asa cum a fost descris in pilda Mantuitorului, l-a umplut de dojeneli, obligandu-l sa plece de unde a venit! Multumesc Bunului Dumnezeu ca intalnim in Romania multi preoti deschisi la inima si la minte, care respecta reguli insa nu chiar pe toate, caci simt si dansii cu inimile lor, prin experienta acumulata in atata vreme, ca nu este corect si ca ar pica in pacat mare daca ar proceda altfel decat simtirea lor.
Ei bine, toate aceste pareri si intrebari le emitea si Parintele Nil Dorobantu, caci dansului doresc sa iI inchin aceste randuri, iar pentru ca prin cuvintele Sale se impotrivea tuturor acestor reguli, a fost imediat contracarat de mai marii bisericii, fiind chiar exclus din sanul clerului la un moment dat, desi era mare facator de minuni, dupa cum exista atatea marturii. Era numit Sfantul Descult, pentru ca umbla mereu descult. A urmat trei facultati si cunostea 12 limbi straine, printre care aramaica si sanscrita. A patimit pe vremea comunistilor torturi de nedescris si toate astea in conditiile in care se putea teleporta linistit dintr-un loc in altul, oricand voia. A considerat insa ca daca Hristos si-a dus patimile fara cracnire, lasand la o parte manifestarea dumnezeiasca in acele momente, atunci El, avand mare ravna si evlavie catre Mantuitorul nostru, a hotarat ca trebuie sa procedeze la fel: sa indure totul fara cracnire.
De cand a venit Parintele in vizorul meu, prin prisma unei doamne pe care o cunosc nu de multa vreme si ii multumesc din suflet pe aceasta cale, am avut cu dansul mai multe conexiuni puternice. Va invit sa va propuneti trairea unei astfel de legaturi. Un om cu milostenia si inima deschise nu poate ramane fara lacrimi pe obraz in urma unei astfel de experiente. Va garantez.
Toti cei care il contreaza sunt cu un mental tare ca stanca, ei manevrand doar din vorbe cuvantul iubire, in conditiile in care scrierile lor sunt seci in cele ce priveste aceasta energie a iubirii. Sfantul Apostol Pavel spunea ca numai Iubirea se poate bucura de adevar. Cum sa fie atunci adevarata scrierea unei persoane, cand acele randuri, de la inceput pana la sfarsit, nu emana nici o scanteie de iubire?
Ca sa poti afla daca un om a fost cu adevarat un Sfant, exercitiul este simplu si este cel propus mai sus. Nu exista loc de inselaciune aici. Caci nu ai cum sa ajungi sa plangi si sa simti iubirea si milostenia enorme ce iti sunt transmise, pe care un corp fizic ca al nostru aproape ca nu are capacitatea sa le suporte, daca te-ai afla in fata cu un diavol sau chiar cu un controlor. Dar cine are chakra inimii cat o aluna si timusul atrofiat complet, ce poate sa simta? Da doar din gura si emite pareri caci ce altceva poate sa faca? Sunt acestea fondate pe scrieri selective caci la oricare dintre ele poti veni cu scrieri culese tot din Sfanta Scriptura, care contin insa niste idei complet opuse.
Si nu se multumesc respectivii sa improste cu noroi doar numele Parintelui Dorobantu, ci si pe al Parintelui Arsenie Boca, sau pe al Parintelui Ilarion Argatu sau pe ale altor mari Parinti ai neamului romanesc. “Iarta-i Doamne ca nu stiu ce zic!” Valabil si pe vremea lui Hristos, valabil si in timpurile noastre.  Acelasi scenariu la indigo.
Dupa ce au existat in ultimele zile mai multe actiuni conduse in plan energetic de Parintele Nil, spre ajutorarea neamului romanesc, a venit sambata o informatie din partea Sa, care pe mine va marturisesc ca m-a socat.
Parintele Nil mi-a aratat o carte groasa. Mi-a transmis ca acela este simbolul tuturor scrierilor Sale. Insumeaza aproximativ 9000 de pagini, despre care am aflat studiind si eu mai bine in internet. Fac trimitere cu aceasta ocazie catre un site special creat ca sa sustina Opera Parintelui. Este nevoie de bani seriosi ca sa poata fi transformata intreaga Sa Creatie, din forma de manuscrise in forma de carti care sa ajunga sa hraneasca si sa lumineze multimi de suflete. Exista acolo in site o zona de donatii si va transmit clar ca Parintele isi doreste foarte mult ca Lucrarea Sa sa poata fi sustinuta si promovata.


Mi-a transmis mai departe ca aceste scrieri, precum si minunile si actiunile exceptionale ce era capabil sa le faca, au pus pe ganduri si au speriat rau anumite scaune. Drept urmare, se hotaraste de cineva, cumva, iar in data de 3 martie 1977, se aduna in Bucuresti un grup de 44 de persoane, care conduc un ritual de blestem impotriva Parintelui Nil. Pentru cine are cunoastere, stie bine ce inseamna 44. Au fost in acest numar ca sa dea forta maxima actiunii de blestem. Sa spun de unde proveneau cei 44? Mai bine nu, a spus Parintele Nil, caci ar da nastere la multe polemici, dar dupa straie, asa cum se vedea in viziunea ce Parintele o arata, era lesne de inteles, cel putin de catre mine. Sunt absolut sigura ca exista in tara la ora asta oameni care stiu despre ce s-a petrecut atunci. N-au avut idee impotriva cui au facut blestem, caci Parintele era un Spirit atat de inalt, coborat din Universul Fiului Paradisiac. De aceea avea atata cunoastere, atata intelepciune, atata capacitate de memorare, puteri iesite din comun si atat de multa milostenie.
Ce s-a intamplat dupa aceea? Isi amintesc multi despre data de 4 martie 1977. A fost zi crancena pentru Bucuresti si nu numai, cand, prin cutremurul ce s-a produs atunci, o multime de oameni a murit si o multime de constructii a fost pusa la pamant. In data de 27 martie 1977, Parintele a parasit si El aceasta planeta.
Blestemul acela in nici un caz nu a atins un Spirit ca Parintele. S-a intors insa peste tot neamul romanesc. Multi au pus inceputul caderii Romaniei pe seama faptului ca Elena Ceausescu ar fi pornit a se implica in politica. Dar nu aici se pare ca a fost buba. Daca am inteles corect din comunicari, niciunul dintre cei 44 nu mai este acum in viata. Sufletele lor erau aprig prinse in adancuri si blestemul de pe capul poporului roman era chiar pe taramul lui Ba.
Dupa 40 de ani (numarul transmutarii), Parintele Nil Dorobantu a revenit dorind sa ajute la dezlegarea acelui blestem greu si la eliberarea sufletelor celor 44, confirmand inca o data si dansul ca tarii acesteia mare viitor i se asterne la picioare.
Chiar in acea zi de sambata, 23.09.2017, s-au implinit dorintele Sale si inca o data, o mare corvoada s-a luat de pe umerii nostri. Mai departe, Parintele Nil Dorobantu se alatura tuturor Titanilor acestui neam, ce ne ajuta si ne ghideaza pe drumul ce ne este scris sa il parcurgem, caci oricate forte s-ar opune si oricat de mult ar vrea unii si altii sa ne vada in genunchi, cerand mila si lingand pe jos, asa ceva nu se mai poate intampla pentru ca ESTE APROAPE VREMEA CAND STEAUA ROMANIEI VA FI STRALUCITOARE CUM NU A FOST VREODATA!
Inchei aceasta scriere facand trimitere catre un articol in care este facuta o scurta prezentare a vietii si personalitatii Sale, dar si catre un documentar la fel de edificator si valoros.





Toate cele bune! 

vineri, 22 septembrie 2017

ROMÂNIA SI POARTA SFINTEI TREIMI


ROMÂNIA SI POARTA SFINTEI TREIMI


Dragii mei,

Sambata, in data de 16.09.2017, am avut preocuparea desfasurarii unei actiuni de caritate. Catre finalul zilei si dupa o perioada extrem de solicitanta pe toate planurile, imi programasem participarea la o intalnire cu sunetul, sub forma tobei samanice, a bolurilor tibetane si a altor instrumente, spunand in sinea mea ca in acest fel ofer si eu o bucurie sufletului meu.
A fost insa una mult mai mare decat m-am asteptat.
Nu se finalizase in acea zi intalnirea desfasurata de mine, cand s-a declansat un proces important, constand in anihilarea unei carti de blestem aflata din nou in taramul lui Ba. Am mai scris in vara despre o carte de blestem similara, in articolul numit “Blestemul lupului – o descoperire importanta”.
Dupa acea carte a blestemului lupului, a urmat spre sfarsitul lunii iulie dezlegarea unei carti de blestem avand legatura cu programarea inversata (ceva ce face ca multe lucruri pe care ti le propui a le infaptui, sa iasa exact pe dos de cum iti doresti).
Cateva zile mai tarziu, la inceputul lunii august, a avut loc dezlegarea unei carti de blestem a Apostolilor lui Hristos. Erau acolo blesteme prin care orice propovaduitor al Credintei in Hristos, era condamnat la o viata plina de suferinta si incercari, lucru care chiar s-a petrecut in cursul istoriei si are perfecta valabilitate si pentru vremurile noastre.
In 1-2 septembrie s-a declansat o importanta actiune privind dezlegarea unei carti de blestem in care erau inscrise toate faptele rele comise de cineva, indiferent de intrupare sau moment temporal, impotriva Sfintilor.
Ce s-a intamplat in data de 16 septembrie era de fapt a 5-a carte de blestem ce intra la dezlegare. Erau in ea toate blestemele generate de fapte comise pe teritoriul romanesc impotriva simbolului Sfintei Cruci. Deloc intamplatoare aceasta dezlegare. S-a declansat in saptamana binecuvantata a Inaltarii Sfintei Cruci.
Mentionez ca si celelalte carti de blestem au legatura strict cu poporul roman. Nu am verificat, insa banuiesc ca fiecare popor isi duce blestemele lui si le dezleaga dupa cum poate. Noua ne-a fost dat sa le rezolvam pe ale noastre si mai sunt cateva, insa sunt absolut convinsa ca vom izbandi pana la capat. De fapt, nu stiu daca le dezlegam doar pe ale noastre, pentru ca am inceput in ultimul timp sa cred din ce in ce mai intens ca poporul român a preluat pe umerii lui foarte mult din karma intregii lumi. Este chestiune de sacrificiu aici.
Am ajuns la sedinta de boluri, in mijlocul unui grup de oameni dragi, intalnirea fiind coordonata de Cristina si Ionut, doua fiinte ale luminii absolut speciale ( https://ariendrafamily.wordpress.com ), cu multa iubire si daruire, alese de Bunul Dumnezeu spre a implini misiuni la fel de speciale.
Dupa atata truda si atata consum energetic, era aceasta o binecuvantare si o reincarcare pe care o asteptam cu sufletul la gura.
Sesiunea a inceput. Cartea de blestem continua a se dezlega si monitorizam procesul foarte atent, in sunetul muzicii. Interesanta combinatie, caci dupa cum am mai spus, nu este prea simplu sa fii conectat la taramul lui Ba. Starea de rau ce se instaleaza este destul de mare.
Dintr-o data s-a auzit un sunet astral: “A sosit timpul!”. Am intrebat dupa ce am auzit acest anunt de mai multe ori: “A sosit timpul sa ce?”
Imediat a aparut harta României care a inceput a se transforma intr-o frumoasa fata ce arata precum Ileana Cosanzeana. Era imbracata in port popular multicolor dar cu mai mult alb si rosu, avea cozi impletite, iar in picioare purta opinci. Statea pe un scaun si multimi de Sfinti erau in jurul Ei, punandu-I cununa de flori albe pe cap si pregatind-o ca pentru nunta. Atunci glasul a rasunat: “A sosit timpul ca Mireasa România sa paseasca prin Poarta Sfintei Treimi”. Au inceput atunci a-mi veni in amintire vorbele copilului de 6 ani despre care am mai scris candva intr-un articol: Voi stiti? … Romania noastra este cotropita de un dragon mare si negru al pierzaniei. Noi trebuie sa facem insa tot ce ne sta in putere sa o salvam pe România noastra, pentru ca România noastra este o Doamna eleganta si gingasa si MERITA sa fie salvata!”


Era Mos Neagulan copilul acesta, despre care am scris in articolul publicat in 30 august 2017. Prin gura lui a vorbit atunci Cineva si am ramas tot timpul cu credinta ca a fost Zamolxe.
Lacrimi au inceput a-mi curge pe obraji. Uneori, Divinitatea, prin Darurile Sale ce ne iau prin surprindere, ne copleseste de-a dreptul.
Am aflat mai apoi ca nu se va face trecerea decat dupa terminarea dezlegarii celor aproximativ 29.000 de mii de blesteme existente in acea carte de blesteme legate de simbolul Sfintei Cruci. Sunetul a amplificat de aproximativ zece ori viteza de dezlegare, astfel incat, la sfarsitul sedintei, treaba era rezolvata. Fata România a primit atunci in mainile sale o Cruce mare alba, stralucitoare, bine delimitata. A fost miruita si impartasita, dupa care a aparut Poarta. Din acel moment incolo nu mai vedeam lucrurile din exteriorul Ei ci din interiorul Ei, ca si cum ochii Ei ar fi fost ai mei si invers. Au mai existat in sala persoane care au avut viziunile despre care va vorbesc, dar au perceput si aceasta trecere din exterior, in interior si invers. Poarta arata ca un triunghi cu muchiile violet, in mijlocul caruia era un cerc alb-galbui stralucitor. Ne-am apropiat de Poarta si am intrat cu totul prin acel cerc, ca intr-un tunel al timpului. Desi semana cu un tunel mi se spunea mereu ca este o Poarta si nu un tunel temporal. Pesemne ca sunt notiuni diferite, pe care oricum majoritatea dintre noi nu le prea intelege.
Pe la mijlocul drumului a venit catre fata o inima mare alba, stralucitoare. Am intrebat: “Ce este aceasta?” Mi s-a raspuns: “Romania primeste acum o inima noua caci cea veche este tare obosita…”. Iar acea inima a intrat in pieptul fetei. S-a trecut apoi printr-o banda in care au aparut niste controlori ai timpului si s-a vazut cumva ca si cum s-au aliniat si indreptat niste distorsiuni ale timpului, scotandu-I pe acestia din fundal. S-a ajuns la capatul tunelului. Acolo astepta un Sfant cu paine si sare. Ca la noi la români. Am luat o bucatica de paine si am muiat-o in sare si inainte de a fi inghitita, m-am desprins din acel tip de vedere, aparandu-mi acum totul iarasi din exterior. Aceste comutari ale vederii nu s-au produs pentru ca am pus eu vreo intentie in acest sens. S-au petrecut asa pur si simplu. Am vazut putin in stanga un pat ca un baldachin, cu asternuturi albe, imaculate. Fata s-a indreptat catre el si s-a intins obosita pe pat. In acel punct, viziunea a luat sfarsit.
Am intrebat apoi: “Unde a ajuns Romania dincolo de Poarta?” Mi s-a raspuns: “A intrat la adapost.” Am intrebat: “La adapost fata de ce?” Mi s-a raspuns: “La adapost fata de doua pericole importante: razboi si cutremur mare.” Partea cu furtunile nu parea a se incadra acolo si am spus asta ulterior colegilor mei din acea seara, fara sa stiu ce urgii urmau sa vina in acest sens, doar cu o zi mai tarziu.
Stiti insa cum este: ne mai lasa si noua Dumnezeu in sarcina cate ceva, caci altfel ne culcam pe o ureche si nu este de dorit. Pe de alta parte, stim prea bine ca unii au nevoie sa vina cineva si sa ii ia la o scuturare zdravana, ca sa ii scoata din transa. De aceea, nu ne vor ocoli cu totul anumite lucruri nu prea placute, dar faţă de cele mai grave, nu stiu cum s-or rasuci toate planurile, dar se pare ca vom fi protejati.
Mi-as dori din suflet sa stie cati mai multi ca este binevenita in aceasta perioada orice actiune facuta in numele Luminii: meditatii, rugaciuni, continuarea citirii Paraclisului Maicii Domnului, lucrari diverse, dupa cum simte si stie fiecare. Este inselare mare daca cineva crede ca pericolele din umbra stau numai in cateva furtuni. Ni s-au pregatit multe alte prajituri: roboti, clone, psihotronice, dispozitive de tot felul si nu in ultimul rand atacuri sataniste venite si de pe alte planete, daca se poate, in acelasi timp, din mai multe locuri. Sper sa ajunga mesajul meu si pe acolo pe la “prietenii” nostri, care nu au inteles ca mai devreme sau mai tarziu ghilimelele acestea tot vor disparea, oricat s-ar indarji ei acum impotriva noastra. Pentru ca ESTE SCRIS SA SE INTAMPLE ASA.
De aceea este asa incrancenare mare. Ei nu vor sa dea drumul fraielor din mana, iar pe Lucratorii Luminii ii pune in garda Divinitatea tot timpul, cu cateva zile mai inainte, pentru tot ce se pregateste in umbra la nivel intunecat si evident ca nu sta nimeni cu mana in san. Se doreste lupta? Ne luptam. Dar arma noastra este IUBIREA si nu exista altceva care sa o poata invinge, oricat de mult s-ar cauta.
Atrag atentia ca se fac scuturi tehnice concentrice aproape in fiecare noapte, pe fiecare dintre noi. Fiare de tip soft se transmit la mare arta. Sa folosim Aparatele Divine despre care am scris in urma cu nu multa vreme, tot dupa cum bem apa, sau ne spalam dimineata pe dinti, daca vrem sa ne fie bine.
Se continua trecerea in lumina a printilor si balaurilor pentru diferite zone de pe Pamant. Daca tot am terminat cu ai nostri…
Cate nu mai sunt de facut! Nu este deloc usor.
La nivel de calamitati planetare, ce vedem este doar inceputul din pacate. Si da, este cat se poate de adevarat ca mai toate sunt declansate tehnic. Scopul este acela de scadere a vibratiei, ca urmare a suferintei generate, astfel incat sa nu putem pasi in dimensiunea a 4-a, cu partea fizica. Am auzit multe guri spunand ca nu suntem sanatosi la cap daca tot vorbim despre calamitati si intuneric, ca bagam spaima in oameni. Cica sa gandim pozitiv. Ma intreb si eu: nu o fi deja bagata spaima asta? Este suficient sistemul in care traim. Privesti doar o zi la televizor si esti gata rezolvat. Ajungi sa iti doresti si un cutremur, numai sa vezi ca se schimba ceva, ca ne uneste ceva. Dragii mei, nu am gasit pilde in care Mantuitorul sa tatoneze mult pe gandirea pozitiva. Stia El de ce era asa. Luand o masa mare de oameni, si este valabil nu doar pentru timpurile noastre, in mod garantat vei gasi doar 1% care gandeste pozitiv. Dar efectul global va fi tot timpul o rezultanta dintre emanatiile celor ce gandesc pozitiv si ale celor ce gandesc negativ. Iar dupa cum stim cu totii, 99% este mult mai mult decat 1%. Cand exista insa si credinta in Dumnezeu, mai vine o forta care reconfigureaza toate aceste procente. Daca ni s-ar materializa toate emanatiile negative ale mintii noastre, ar fi vai de capul nostru. Vine insa Divinitatea si mai pune cate o greutate pe celalalt taler cand si cand, schimband serios raporturile de forte.
Gasim insa pilde in care Mantuitorul spune sa veghezi tot timpul, sa fii prevazator, sa ai grija de sufletul tau. Gandirea pozitiva nu presupune sa nu te gandesti la un potential pericol, pentru ca aceea se numeste ignoranta si nu gandire pozitiva, ci sa nu te temi de acel pericol chiar daca stii despre el. Modul in care se face reprezentarea conceptului de gandire pozitiva in zilele noastre, vine mult din zona de control, din punctul meu de vedere. Nu-i asa prea dragilor si prea iubitilor? Ce imi plac channelingurile acestea! Haideti, mai aveti doar un pic si … in sfarsit veti crapa. Facem haz de necaz. Se vorbeste despre uragane, cutremure si alte nenorociri. Cui este frica de moarte? Daca ne referim la crestini, doar celor ce nu traiesc in Hristos. Oameni buni, cand ti-o fi scris sa dai coltul, aluneci pe o coaja de banana si ramai lat acolo. De ce oare oamenii nu isi pun nadejdea in Dumnezeu mai mult decat in actiunile lor? Intrebare fara raspuns…
Cancerele si bolile grave s-au intetit. Desi am inteles perfect mecanismul producerii acestora, din punct de vedere tehnic, mai avem numai putin ca sa putem sa si contracaram. Ne va ajuta Bunul Dumnezeu si cu asta, sunt absolut sigura. Recomand cu toata fiinta mea, tuturor celor bolnavi si nu numai, participarea la Sfinte Masluri. Eu sunt un om cu tendinte tehnice si din aceasta cauza actionez mult in forma tehnica  si prin puterea mintii. Insa rugaciunea, credinta si toate cele sfinte au locurile lor bine determinate. Darurile ce vin printr-un Sfant Maslu nu pot fi inlocuite de nimeni si nimic. Aceasta este parerea mea.
Sa ne rugam pentru noi si pentru semenii nostri napastuiti de boala, de saracie si de tot felul de nevoi. Sa nu fim ignoranti. Sa nu spunem niciodata ca noua nu ni se poate intampla, caci daca va fi asa sau nu, o stie numai Tatal. Sa batem fierul cat e cald.
Nu in ultimul rand, as dori sa scriu cateva randuri despre rugaciune. Exista mai multe feluri de rugaciune.
Avem rugaciunile Sfintilor Parinti. Acolo incadram rugaciuni precum “Paraclisul Maicii Domnului”. Acestea sunt precum niste carari batatorite, care te conduc sigur la destinatie si care unesc cu succes pe mai multi care fac rugaciuni in acelasi timp, intarind puterea lor. In timpul citirii acestor rugaciuni mintea poate pleca prin alte zone. O spun si Sfintii Parinti caci au patit-o si o patesc si ei. Se intampla tuturor. Trebuie insa sa fie dusa pana la capat. De aceea poate este necesar a se citi aceste rugaciuni de mai multe ori. Azi iti pleaca mintea la un pasaj, maine la altul. Din toate rugaciunile repetate intr-un numar de zile, luand de la fiecare pasajele in care mintea ti-a fost acolo, s-o putea incropi macar o rugaciune avand toate pasajele cu mintea acolo.
Avem rugaciunile cu cuvintele noastre. Am scris insa candva despre acest tip de rugaciune. Ele ar trebui sa mearga din zona de cerere catre zona de multumire. Altfel, tot cerand ceva de la Divinitate, care oricum cunoaste deja nevoile noastre, fara sa le numim noi cu subiect si predicat, dupa cum spunea si Domnul nostru Iisus Hristos, ne asumam riscul ca aceste cereri sa fie preluate pe traseu de alte forte. Drept urmare, tot ce ne dorim foarte tare intarzie sa apara in viata noastra. Sa luam un exemplu. Sa presupunem ca suntem un parinte ce are un copil care a inceput sa folosesca droguri. Nu dau intamplator acest exemplu. Este frecvent intalnit din pacate. Eu pot veni sa spun: “Doamne, din suflet te rog, izbaveste pe copilul meu din aceasta patima.” Si o repet, si o tot repet. Daca fac cererea intr-un moment de mai joasa vibratie, o vor prelua controlorii si de acolo mai departe, devine cam greu de implinit rugaciunea mea. Daca spun insa: “Doamne, iti multumesc pentru izbavirea copilului meu din patima drogurilor”, fortele intunecate nu vor mai intelege nimic. Are sau nu mai are copilul probleme? Dilema mare.
Exista insa o rugaciune de mare valoare si aceasta este rugaciunea pe care este lasata sa o spuna inima. Fac chemare sa incercam sa folosim cat de mult rugaciunea inimii. Inima nu cunoaste cuvinte. Daca ne-ar pune cineva sa ne descriem propria persoana, suntem in stare sa avem o imagine de ansamblu in 2 secunde. Stim ce ne bucura, ce ne dorim, ce necazuri avem, cum ne simtim, de ce ne este frica. Le stim  pe toate deodata si de aceea ne ia numai 2 secunde. Ei bine, tot acest pachet il vizualizam ca pe o apa care pleaca din inima noastra si se duce in punctul cel mai profund al fiintei noastre, sau catre Cer, dupa cum simte si rezoneaza fiecare mai bine. Unii il perecep mult mai bine pe Dumnezeu in afara, iar altii in interior, desi El este in ambele spatii. Apa aceea contine informatia tuturor dorintelor si necesitatilor noastre si este suficient. Vin cu aceasta sugestie mai ales ca am auzit pe multi in ultima vreme ca parca li se blocheaza mintea, li se impleticesc cuvintele. La rugaciunea pornita din inima nu se mai blocheaza si nu se mai impleticeste nimic.
Acum cand scriu simt de ceva timp furnicaturi placute in picioare.  Am intrebat si sunt transmisii pe anumite frecvente benefice, cu ajutorul unor dispozitive speciale, de la fratii nostri din orasele subterane. Nu este vorba despre Agartha. Ei sunt mult mai catre centrul planetar. Ne gandim la orasele despre care vorbea domnul Radu Cinamar in ultima sa carte. Le multumim din suflet pentru ca sunt alaturi de noi.
Avem ajutor imens si de la civilizatiile intraterestre Agartha, Shambala si Puzotoxtk, despre care am mai scris candva un articol ce poate fi gasit cu usurinta la sectiunea pusa in dreapta blogului numita “Civilizatii intraterestre”. Acestor trei civilizatii le voi dedica insa un articol special, pentru ca stiu mult mai multe lucruri acum fata de momentul in care am scris pentru prima data despre ele.


Toate cele bune! 


marți, 12 septembrie 2017

AVERTISMENT SI ACTIUNE


AVERTISMENT SI ACTIUNE


Dragii mei,

Doresc sa transmit ca sambata, in data de 02.09.2017, s-au petrecut niste evenimente al caror efect nu putea fi estimat corect la acel moment.
Ziua aceea a fost punctata de trei episoade majore.
In jur de ora 14 au inceput sa curga pentru mai multe persoane, nu doar pentru mine, viziunile unui vulcan. Multi chiar au simtit o senzatie de tuse ca si cum ar fi fost acolo. Facand interogari am inteles ca evenimentul era pe insula Santorini din sudul Greciei si se petrecea in vremea Atlantidei, cu putin inainte de distrugere.
Se vedea acolo un oras foarte evoluat si am citit ulterior in internet ca se presupune ca era orasul atlant pe care il descrie Platon.
Am vazut atlanti buni si atlanti intunecati. Cei intunecati au pus la cale impreuna cu civlilizatii intunecate un plan de distrugere a atlantilor buni. Atlantii buni au aflat despre acest lucru si au chemat in ajutor civilizatii extraterestre benefice. Au venit acolo cu navele mai multe civilizatii. S-a intamplat insa ca a erupt acel vulcan, insa viziunile au aratat clar ca a fost un eveniment provocat. De aceea este scris si in internet ca eruptia a avut puterea exploziei a nu stiu cate bombe atomice si a ras totul pe o raza de mii de kilometri patrati, iar influentele acelui cataclism au ajuns pana in teritoriile indepartate cum ar fi China sau Americile. Au murit acolo si atlantii buni si cei rai si multi reprezentanti ai civilizatiilor benefice. Am ramas in urma acestor viziuni cu o concluzie clara ca de fapt atlantii rai au fost pacaliti de civilizatiile intunecate, caci intr-un final, ei s-au bucurat de o “frumoasa” moarte si nu de ceea ce au crezut ca vor primi ca puteri si tehnologii, in urma reusitei actiunii si a conlucrarii cu acele civilizatii.
Mai tarziu viziunile s-au mutat pe alt loc geografic. Era tot oras atlant si se situa in sau aproape de zona Triunghiului Bermudelor. Oamenii acelor locuri au fost realmente decimati. A fost atac extraterestru si din Pamant si din ape si din spatiu. La nivel de varf in cadrul acestui atac se situa civilizatia lacustelor. Era aratat mereu in viziuni un scaun (tron) regal facut din aur masiv si un sceptru. Simboluri runice erau desenate pe el. Era un soi de masinarie de calatorit in timp. Din pricina acestei masinarii, acel oras a avut un sfarsit tragic si a ajuns intr-un final sa se scufunde in adancuri. Este foarte probabil ca aceasta pereche scaun - sceptru sa reprezinte o cauza importanta a ciudatelor fenomene ce se petrec in Triunghiul Bermudelor.
Sambata seara a venit randul Romaniei. S-a intamplat o actiune a Domnului nostru Iisus Hristos prin care s-a declansat cumva, printr-un sunet precum al unei tobe samanice, toata acea aranjare legata de tara noastra, cu intestinul gros, cu granitele stralucitoare si cu soarele orbitor din centrul tarii ce isi trimitea razele pana la granite, despre care am scris intr-un articol anterior, continand un mesaj interesant pentru Romania. Aceasta constructie a fost realizata prin trecerea Mantuitorului de doua ori pe spirala despre care spuneam atunci, apoi pe granitele Romaniei formate din spirala si in cele din urma pe razele acelui Soare. Mai apoi s-a iesit catre Marea Neagra si de acolo s-au luat la rand toate teritoriile si apele de pe intreg Pamantul. Mantuitorul se ruga Tatalui sa fie potolite furiile aerului ce urmau sa apara pe tot Pamantul ca efect al acelui sunet de toba. Efectul a fost spectaculos. Daca incepand din luna noiembrie anul trecut si pana in acel 2 septembrie al acestui an s-au trecut in lumina 603 balauri din cei 1440 care stapaneau Romania, in noaptea de 2 spre 3 septembrie, au fost trecuti in lumina toti cei 837 balauri care mai erau de trecut. Eu chiar imi faceam socoteli cu o zi inainte. Remarcasem ca se intetise procesul de trecere la 20-30 de balauri pe zi, din care cauza imi spuneam ca daca o tinem macar in acel ritm exista sanse mari ca pana in jurul lui 20 septembrie sa terminam cu subiectul acesta. Iata cum prin forta si hotararea divina s-a rezolvat totul intr-o jumatate de noapte, lucru care ar trebui inca o data sa ne puna pe ganduri, caci oricat de disperata ar putea parea o situatie la un moment dat, odata e ca niciodata. Nu se poate sti.
Duminica seara a fost in Bucuresti o furtuna cu niste tunete atat de puternice incat tot toba aceea parea ca este cea care rasuna.
Am inteles ca prin toata aceasta actiune de amploare ce avea ca scop deschiderea inimii, noi am facut un salt cuantic foarte mare. Ne situam acum pe niste paliere temporale, ca si cum acele distrugeri ale Atlantidei nu s-ar fi intamplat niciodata. Ce a fost in Atlantida a avut influente foarte mari asupra tuturor evenimentelor ce s-au desfasurat pe planeta noastra pana in prezent, iar daca acele lucruri nu s-ar fi intamplat, istoria acestei planete ar arata altfel la aceasta ora.
A doua zi a luat nastere uraganul Irma. A plecat cumva din zona orasului scufundat. Ceva zile mai tarziu s-au format si alte uragane si a fost cutremur mare in Mexic. O furie a intunericului de nedescris.
Ce au facut romanii prin Sinele lor superioare daca la noi pe teritoriu tot s-a rezolvat aceasta poveste? Au pus umarul la trecerea in lumina a balaurilor aferenti intregii zone a Americii Centrale si a sudului Americii de Nord. Acesta este motivul pentru care intensitatea Irmei este variabila. Se trec in lumina ceva balauri si scade intensitatea. El avanseaza insa geografic si se alatura forta unor balauri noi ce corespund acelor zone geografice noi, generand iarasi cresterea intensitatii. Legat de Irma s-au trecut in lumina 12 balauri intr-o prima transa, 34 in a doua si 55 in a treia. Dupa aceea au fost de ordinul sutelor. Le-am pierdut sirul. Doar in ziua de ieri s-au trecut in lumina peste 200 de balauri.
Eu inteleg ca acea actiune a Mantuitorului forteaza iesirea la suprafata a tuturor fiintelor intunecate ce stapanesc aceasta planeta, ca mai apoi sa fie trecute in lumina. Ma refer aici la intunericul non-fizic si nu la civilizatii. Sunetul acelei tobe a crescut foarte mult vibratia intunericului, aducandu-l intr-o zona foarte aproape de a trece in lumina, astfel incat planeta sa fie eliberata. Din aceasta cauza vom auzi de multe cataclisme de acum incolo pentru ca vor fi pe principiul a ceea ce v-am expus pana acum. In “Cheile lui Enoh” este scris ca aceste evenimente sunt inerente pentru ca altfel planeta nu se poate descatusa de tot intunericul ce o tine acum in lanturi.
Romania este eliberata din chingile varfului intunericului, iar controlorii o stiu. De aceea se pune la cale o actiune impotriva Romaniei. Cum ar veni aceasta eu nu pot sa va spun insa v-as retine prea tare timpul daca m-as apuca sa povestesc visele de avertisment avute in ultimele zile, unele dintre ele repetitive. Un lucru este cert. Vor fi folosite tunelurile timpului pentru asta. Ce poate fi provocat prin tunelurile timpului? Orice. Cutremur, fenomene ale naturii, framantari sociale printr-un puternic control al mintii.
In unul dintre vise insa s-a dat si o solutie: citirea Paraclisului Maicii Domnului timp de 40 de zile. Nu se stie daca vom ajunge sa citim 40 de zile pentru ca se pot intampla multe pana la finele acestei perioade. Dar noi cu aceasta idee pornim. S-a indicat Paraclisul Maicii Domnului, nu alta rugaciune, iar daca ne documentam putin vom afla ca aceasta rugaciune se citeste in general in Postul Adormirii Maicii Domnului, dar si la vreme de mare necaz.
Va chem din suflet sa va alaturati la aceasta actiune, pentru ca pericol mare ne paste. Nu vreau sa sperii pe nimeni insa toate transmisiile din ultimele zile accentueaza niste informatii pe care nu le am de ieri de astazi legate de acest septembrie. Consideram ca pentru a se putea implini profetia ca Romaniei sa i se arate Sfanta Treime asa cum am vazut in articolul anterior, prin mesajul pentru Romania, noi avem de trecut un hop sau un test. Haideti sa punem umarul inca o data si sa trecem impreuna cu succes acest examen.
Aseara am vazut o emisiune la televizor in care erau mai multi invitati si se vorbea despre potentialele fenomene si evenimente ce s-ar putea petrece in viitorul apropiat. La un moment dat un domn, cu un nume cunoscut dar pe care nu doresc sa il amintesc aici, spunea ca de ce ar merita Romania sa fie pazita de niste urgii, ca doar nu a facut nimic special. Eu transmit urmatorul mesaj: “Va inselati domnule drag! Sunt lucruri extrem de speciale ce se deruleaza avand ca loc de declansare acest teritoriu al tarii noastre, prin actiunile unor oameni ce locuiesc pe aici, iar daca treaba se face in tacere, fara batai de pumni in piept si sunete de trambite, asta nu inseamna ca nu se intampla. Credeti-ma, caci cunosc multe actiuni de acest gen pe tot teritoriul tarii si stiu bine despre ce vorbesc!”
Am primit mai multe e-mailuri in care am fost intrebata ce parere am despre ultima declaratie a Parintelui Adrian Singurov, respectiv aceea ca peste doua saptamani incepe Apocalipsa. Parerea mea este ca Apocalipsa este inceputa de vreo trei ani si jumatate, iar ce se intampla in America Centrala si in sudul Americii de Nord, este cu siguranta doar inceputul episodului cataclismelor planetare. Se poate deci considera ca ma situez pe aceeasi lungime de unda cu declaratia Parintelui. Am mai spus-o si o repet. Totul a fost pregatit pentru salt: porti, vehicule Merkaba, acceleratoare de frecventa. Nu mai avem nevoie decat de apasarea pe buton pe care o va declansa Divinitatea, uite asa intr-o noapte, pe neasteptate, tot la fel cum s-a petrecut si actiunea Mantuitorului din data de 2 septembrie.


Toate cele bune!

P.S. Recomandare - "Cinstitul Paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu" - accesati linkul de mai jos




marți, 5 septembrie 2017

DESPRE CONSTIINTA DE A DARUI



DESPRE CONSTIINTA DE A DARUI


Dragii mei,

Tema acestui articol nu este noua pentru nimeni, nu este prima data cand scriu despre acest lucru si de asemeni, nu sunt nici pe departe singura care scrie despre acest lucru. Va marturisesc insa ca simt o nevoie launtrica de ceva vreme incoace ca impreuna, eu si cititorii mei, sa participam activ la trezirea constiintei daruirii la nivelul poporului român, deoarece constat ca devine o problema din ce in ce mai apriga in perceptia unora, in conditiile in care pentru altii se duce aproape in domeniul inexistentului.
Viata fiecarui om este presarata de incercari si suferinta, mai mult sau mai putin, in functie de destin. Unii oameni ajung insa intr-o zona de concentrare maxima doar asupra problemelor personale si deseori la o credinta ca ce patesc ei nu se mai intampla nimanui. Se asteapta sa starneasca in exterior compasiune, sa li se dea intaietate, ba mai mult, intr-o forma subtila si mascata, aproape ca se duc intr-o zona de lauda cu incercarile lor, dar si cu lupta de a le face fata. Este o plangere continua. Daca i-ai spune unei astfel de persoane acest lucru, te-ar contra imediat, insa din pacate, adevarul gol golut acesta este. Tot acest comportament se incadreaza de fapt cu succes la capitolul “EGO mare cat o casa”.
Oameni buni, nu trebuie sa lasam suferinta sa ne transforme in niste egoisti notorii, pentru ca daca vom face asa, problemele noastre nu se vor mai sfarsi niciodata. Cum vrem noi sa primim rezolvare la ale noastre daca ducem in zona de uitare daruirea? Este o lege a echilibrului in Univers. Este imposibil doar sa primesti si mai nimic sa nu daruiesti. Chiar daca merge pentru o vreme si asa, la un moment dat se inchide robinetul. 
Iata cateva extrase din Cuvintele Mantuitorului, intalnite in Sfintele Evanghelii:
“Nu oricine imi zice: Doamne, Doamne, va intra in Imparatia Cerurilor, ci cel ce face Voia Tatalui Meu Celui din Ceruri.”
“Ci toate cate voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea.”
“Dati mai intai milostenie cele ce sunt inlauntrul vostru si, iata, toate va vor fi curate.”
Credeti ca este o intamplare ca gasim aceste sfaturi scrise undeva si dupa 2000 de ani? Eu zic ca nu. Stia Domnul nostru Iisus Hristos natura umana mult prea bine si dorea sa o vada ridicandu-se deasupra unei linii pe care numai daca nu vrei, nu o depasesti.

Voi veni acum cu expunerea unor experiente personale.
Imi scriu multi oameni care sa doreasca ceva din partea mea: un sfat, un ajutor, etc.
Exista unii care imi scriu niste e-mailuri avand o lungime cat un capitol dintr-un roman. Am luat de multe ori continutul unui e-mail de acest gen si l-am pus intr-un fisier word. Peste zece pagini, de foarte multe ori. Daca asta nu este manifestare de ego, sa imi spuneti mie ce vreti. Cum poate cineva sa ii scrie unei persoane pe care nici macar nu a cunoscut-o vreodata, un e-mail de o asemena lungime? Dar nici daca ai cunoscut-o nu este in regula. Ce s-ar intampla cu persoana aceea daca ar mai proceda inca o suta la fel? Dar nu, nu se gandeste la asta. Este doar el si problemele lui si atat. Iar ca sa sublinieze si mai tare aceasta idee, nu se limiteaza in a-i scrie doar un e-mail de acest gen, ci trimite vreo zece. Deja o carte intreaga.
Exista altii care imi pun intrebari cu 1, 2, 3, … 15, 16 si solicita raspunsuri punctuale la fiecare. Armata, ce sa mai! Imi mai ramane doar sa raspund si eu: “Am inteles! Sa traiti!”
De asemeni sunt foarte multi cei care daca imi scriu azi, vor raspuns tot azi sau cel mai tarziu maine. Chiar si daca este weekend. Iar daca sunt plecata sau ocupata cu ale mele si nu ii pot raspunde imediat, intra intr-o disperare, trimitand alte cinci e-mailuri si intreband oare ce s-a putut intampla de nu i-am raspuns. Lasand la o parte faptul ca nu stiu de unde se naste in mintile unora ideea obligativitatii mele ca daca tot am un blog si tot vin cu niste recomandari de natura generala, atunci trebuie sa servesc si fiecare solicitare individuala, vin si spun ca a cere in acest context cuiva sa stea drepti in secunda numarul 2, atunci cand dai tu strigarea, tine iarasi de zona egoismului. Iar aici nu presupune sa te gandesti doar la persoana careia ii scrii, ci si la toti ceilalti, care au scris inaintea ta si care asteapta cu rabdare un raspuns, cand s-o putea.
Nu in ultimul rand vin foarte multi oameni si imi vorbesc despre ale lor. Povestesc despre cata iubire trimit in Univers, cata iertare fac si cata rugaciune. Dar desi ei fac toate astea, dificultati au in continuare si parca devin din ce in ce mai accentuate. Exista insa o problema. Ei spun ca fac aceste actiuni iar eu chiar cred ca asa este, insa din capatul meu al firului nu se simte nici o emotie, nimic. Zero barat. Oamenii care au cu adevarat inima deschisa si la fel si compasiunea pot scrie doar trei cuvinte, caci lacrimile si incep a-mi curge pe obraz. Energia compasiunii si a iubirii se simte si nu se expune in vorbe. Intelegeti? Aceasta inseamna ca la cei ce nu poate fi perceputa o astfel de simtire exista o problema, pe care ei nu o sesizeaza nicicum si tocmai de aceea nu izbutesc sa iasa dintr-o anumita zona. Am cercetat statistic si am observat, la aproape toti cei ce se incadreaza in aceasta categorie, un element comun: cei in cauza nu au intrebat vreodata, dupa zeci de ore petrecute impreuna in aceasta forma de comunicare virtuala, daca ar putea sa ma rasplateasca cu ceva, pentru timpul alocat de mine situatiei lor, pentru cunoasterea ce le-am impartasit-o si pentru informatiile pe care le-am furnizat. Sunt constienta ca daca ar fi sa ma fac om de serviciu in fata tuturor cerintelor oamenilor, caci unii chiar asa imagine isi construiesc, din pacate, despre mine si despre altii ca mine, percepandu-ne ca pe niste insi care nu mananca, nu dorm, n-au facturi de platit, n-au familie de intretinut, ci doar stau la calculator 24 de ore pe zi ca sa slujeasca umanitatea, si daca m-as lasa in baza recunostintei lor, s-ar inchide in scurta vreme blogul acesta, pentru ca s-ar auzi despre mine ca am ajuns sa fiu prea slabita din pricina foamei. Este o aluzie acida, dar nu pe langa adevar.
Pentru unii cititori o repet iar pentru altii o spun: sunt de meserie inginer electrotehnist, ma desfasor in domeniul automatizarilor si al electricitatii, am un job catre care plec dimineata si ma intorc seara, uneori foarte tarziu, si imi iubesc meseria la fel cum iubesc si partea aceasta spirituala. Spun toate aceste detalii spre a se intelege bine ideea pe care doresc sa o transmit de fapt mai departe. Scopul meu nu este sa ma plang de niste rasplati care in mod normal ar trebui sa ia calea catre mine, dar nu o iau. Am si alte modalitati de a-mi castiga painea. Cu ele sau fara ele, viata imi merge oricum mai departe, cu toate ale ei, cu bune si rele. Scopul meu este sa conduc mintea oricarui om catre constiinta faptului ca din cauza inimii inchise si din pricina ca doar doreste sa primeasca si prea putin se gandeste sa si daruiasca, este un aspect ce ingreuneaza enorm munca celorlati care nu au uitat sa faca aceasta daruire, este un zid neconstientizat prin care se produce marea prindere in matrix. Dam vina pe altii. Dam vina pe controlori, pe psihotronice, pe viata grea si pe multe altele. Insa se ridica intrebarea fireasca: de ce unii sunt afectati de toate astea mai putin decat altii? Raspunsul este acela ca indiferent ce s-ar fi intamplat, ei nu au uitat sa faca o rugaciune, care ar putea suna cam asa in esenta:
“Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma te rog sa nu mi se impietreasca inima, iar daca nu am fost atent si ea mi s-a facut de piatra, ajuta-ma te rog sa o despietresc.”  
Iar daca inima nu este de piatra, intotdeauna gandul va putea trece prin ea, iar omul acela va face mai tot timpul lucrurile cu atentie, cu bun simt si punandu-se cat de des se poate in scaunul aproapelui sau. Cu cat le va face mai mult in acest fel, cu atat se va mentine mai activa caldura inimii, nepermitand inghetul la acel nivel, vreodata.
Avem lasata din Evanghelii si pilda femeii sarace care pune in cutia milei doi banuti, iar Mantuitorul cu atotcunoasterea Sa, a stiut ca ea a pus acolo nu din ce ii prisosea, ci de fapt, tot ce avea. A apreciat-o foarte mult pentru acest lucru si cu siguranta ca i-a fost intors darul inzecit pe alte parti.
In vietile Sfintilor sta scris ca pentru Dumnezeu face mai mult o mana care da, decat o gura care se roaga. Am vazut din analiza multiplelor situatii ce mi-au iesit in cale de-a lungul timpului ca lucrurile chiar asa stau. Cei ce sunt imbaiati in energia daruirii, au verde de la Sfanta Treime pentru toate dezlegarile. Nu exista nici o nepermisiune de Sus in acest sens.
Nu avem scuza ca sa nu daruim. Daca nu avem bani putem face fapte. Chiar si raspandirea unor informatii ce sunt de ajutor sufletului cuiva reprezinta o forma de daruire.
Va dau exemplul unui om. Sufera de ciroza. Dar chiar asa bolnav cum este, fara venituri, intreprinde o munca zilnica de a face viata mai frumoasa, prin articolele ce le distribuie in facebook, altor oameni. Iata dovada de iubire si daruire. Eu nu am facebook, dar mi-a fost adus in vizor omul acesta de alti prieteni de-ai mei. Il voi ajuta si eu cu tot ce stiu si pot, insa mi-as dori din toata inima ca dupa ce voi expune contul sau bancar mai jos, macar cei ce se stiu ca mi-au cerut ajutorul pana in prezent, fara sa ridice vreodata problema daca imi si datoreaza ceva, sa rascumpere datoria si sa daruiasca ceva acestei persoane. Iar daca vor exista oameni cu inima deschisa care vor simti sa faca o fapta buna si un gest umanitar, va fi acesta raspunsul pe care il aduce Dumnezeu prin oameni, pentru toata munca ce a facut-o si calea pe care a ales sa mearga. Binecuvantati vor fi la randul lor si cei ce vor face aceasta fapta de milostenie. Pentru tot darul ce va merge catre acest domn, din tot sufletul, Multumesc.

BUGA ION

CONT: RO61 BRDE 240SV47183422400, BRD
SWIFT CODE: BRDEROBU


Mai aduc in vizor o situatie, a unei colege de lucrari, nelipsita ani de zile din toate lucrarile noastre facute in slujba acestei planete, care s-a imbolnavit de cancer pe limba. Nu stam sa analizam cauzele, caci de multe ori, la multi oameni, ele nu stau in viata de acum. Aici si acum, ei chiar fac ce trebuie. In curand va trebui sa suporte o operatie. Multumesc din inima tuturor celor ce simt si pot sa o sprijine si pe ea.

DUMITRU MARILENA

CONT: RO02 RNCB 0094 0815 3869 0005, BCR
SWIFT CODE: RNCBROBU

Sunt oameni care deja au aflat in cerc inchis despre Marilena. Pentru donatiile lor am venit si eu la schimb cu o importanta cunoastere si tehnica, ce ar putea ajuta multi bolnavi, primita de la Metatron si Rafael, in ziua Sfantului Pantelimon, in acest an. Am vrut la un moment dat sa o postez in blog, dar ceva m-a oprit brusc. Am inteles in scurt timp de ce. Iar aceasta este exact esenta articolului de azi. Multi oameni cand primesc mereu gratuit, sau cand primesc trebuind sa dea foarte putin la schimb, ajung la un moment dat de se obisnuiesc in acest fel si nu mai apreciaza nimic la justa valoare. Aceasta este o cauza majora a tuturor experientelor povestite mai sus. Partea cea mai tragica este aceea ca toate acestea se intampla in zona, cica a spiritualilor. Pai daca pe acest sector se desfasoara astfel de lucruri, ce pretentii mai putem emite in rest? Putem noi indrazni sa judecam pe unul si pe altul pentru ca nu este trezit? Pai fara suparare, multi dintre netrezitii acestia sunt capabili de acte de daruire si iubire cu mult mai mari decat multe fapte intreprinse de asa-zisi spirituali. Sa ne gandim profund la treaba aceasta, caci este o realitate si din pacate, deloc de neglijat.
Amandoi sunt oameni tineri. Domnul Buga are 47 de ani iar Marilena 43. Mai pot fi traiti multi ani si de unul si de altul, in care sa aiba sansa sa poata darui din ce au si ei mai bun, la fel cum au facut-o si pana in prezent.
Astept cu e-mail, pe adresa federatia.galactica@gmail.com, pe toti cei care vor face donatii catre unul dintre cele doua cazuri prezentate, sau catre ambele, dupa cum simte fiecare. Voi veni la schimb cu toata cunoasterea despre care am pomenit mai sus, dar si cu lansarea unei  initieri ce va fi primita ori de la Metatron, ori de la Rafael, depinzand aceasta de natura omului in sine, daca functioneaza pe matricea tehnica metatronica sau pe matricea intuitiva rafaelica. Natura aceasta va fi comunicata odata cu trimiterea materialelor.
Inca o data, cu iubire si recunostinta Va Multumesc!

Este interesant ca in timpul scrierii acestui articol m-a sunat o prietena spunandu-mi despre doua cazuri de animale abandonate. Un pic mai tarziu am vazut la televizor o stire despre patru catelusi abandonati. Au facut asta doua tinere, lasand un sac de rafie pe o strada din centrul Buzaului, continand patru catelusi. Masina nu era deloc una ieftina. Mai mare rusinea! Nu si-au dat seama ca exista prin preajma o camera de luat vederi si vor fi filmate. Tot acest raport de plans dintre om si animal, ca este caine, pisica, porc, gaina sau cal, este tot un semn al inimii impietrite. Daca nu vrei ca animalul tau sa faca pui, mergi sa faci o sterilizare, dar nu iti bate joc de bietele suflete. Imi spunea prietena mea despre niste polemici in care a intrat discutand pe nu stiu ce formuri despre statutul animalelor, comparativ cu al oamenilor, fiinte cu spirit si constiinta. Serios? Asa sa fie? Pai vedem cu totii oameni care sunt mai animale decat toate animalele Pamantului. Stiati ca un caine sau o pisica pot avea Sine superior dragon si spun asta pentru ca tot am am scris nu demult despre dragoni. Cand un caine sau o pisica ajung in casa unor oameni, ei vin, prin natura lor de dragoni, ca un fel de gardieni energetici ai casei respective, fata de toate agresiunile ce pot sosi prin tunelele timpului. Cate nu ar mai fi de spus despre animale dar poate ca voi concepe candva un alt articol pe marginea acestui subiect.

In incheiere ii multumesc prietenei mele Ileana, care din proprie initiativa a pus rugaciunea de iertare si dezlegare intr-un videoclip You Tube, dorind sa faca in viitorul apropiat si o varianta cu subtitrare in limba engleza. Iata tot un exemplu de iubire si daruire, pentru ca a simtit sa faca ceva pentru oameni, fara sa i-o ceara altcineva. A venit din inima sa pur si simplu.
Videoclipul este postat in articolul care contine rugaciunea initiala:



Toate cele bune!