luni, 12 februarie 2018

AM CRAVATA MEA, SUNT PIONIER



AM CRAVATA MEA, SUNT PIONIER


“Am cravata mea, sunt pionier
Şi mă mândresc cu ea, sunt pionier,
Flutură în vânt, zălog de legământ,
Întâiul meu cuvânt de pionier,
Flutură în vânt, zălog de legământ,
Întâiul meu cuvânt de pionier.

Şcoala o iubesc, sunt pionier,
De dragul ei muncesc, sunt pionier,
Vreau să pot şi eu s-ajut unde e greu,
Cu tot avântul meu de pionier,
Vreau să pot şi eu s-ajut unde e greu,
Cu tot avântul meu de pionier.

Pentru Ţara mea, sunt pionier,
Ca să rodeasca ea, sunt pionier,
Ca s-o înfloresc, podoabe noi să-i cresc,
Şi pacea să-i păzesc, sunt pionier,
Ca s-o înfloresc, podoabe noi să-i cresc,
Şi pacea să-i păzesc, sunt pionier”


Dragii mei,

        
M-am trezit sambata dimineata intonand prima strofa a acestui cantec si mi-a rulat in cap toata ziua. Cantam si plangeam. Era ceva ce nu puteam controla. Era din alte sfere. Catre seara a aparut si vechiul imn al Romaniei, “Trei culori cunosc pe lume”, cu primele lui trei strofe, pe care le intonam de obicei mai la toate festivitatile.

Trei culori cunosc pe lume,
Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.

Multe secole luptară
Străbunii noștri eroi,
Să trăim stăpîni în țară,
Ziditori ai lumii noi.

Roșu, galben și albastru
Este-al nostru tricolor.
Se înalță ca un astru
Gloriosul meu popor.”


Acestea sunt simboluri ale trecutului romanesc, chiar daca intr-o era comunista, care aproape tuturor celor ce le-am cunoscut, ne trezesc o profunda emotie.
Pionier. Ce este un pionier? Zicem noi ca un deschizator de drumuri. Erau pionieri cei din clasele I-VIII, iar cei de la gradinita erau soimi ai patriei. Personal, nu pot uita niciodata bucuria ce am avut-o atunci cand am primit de la parintii mei primul meu costum de soim al patriei. 
Puteti vedea mai jos un costum de soim al patriei si unul de pionier.


Aceste doua uniforme erau doar pentru sarbatoare. Ele nu erau purtate in mod curent. Pentru asta aveam alte uniforme:

                                      


Ieri dragi prieteni a fost o zi importanta pentru Romania.
S-a derulat o lucrare a Divinitatii prin care s-au recuperat si scos din taramul lui BA toate hologramele - simbol ale Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului si ale Portii lui Hristos. Acestea sunt doua puternice simboluri de protectie, iar aceste holograme au ajuns acolo din cauza tuturor ritualurilor de magie neagra ce au fost facute de cineva vreodata, avand ca tinta spargerea unor astfel de scuturi de protectie.
  
                                      



Lucrarea a fost insa mult mai ampla de atat, dar vestindu-se ca ea va mai avea cateva etape, nu voi vorbi despre lucrul acesta acum. Important este de stiut ca ne asteapta vremuri foooarte interesante!
Cert este ceva. Am vazut la finalul acestei actiuni cum Maica Domnului a venit si a asezat la gaturile multor romani, un soi de snur pe care ieri il vedeam auriu, dar azi il vad tricolor, avand agatat un pandantiv de culoare alb stralucitor, cu harta Romaniei, exact asa cum arata ea acum. Nu sunt teritorii lipsa dar nici in plus. S-a transmis ca acela este simbolul Romaniei primordiale. Este ca si cum unii romani au fost facuti pionieri, cu o noua cravata. Fiind la baza gatului, pandantivul pica exact peste chakra gatului. Date fiind acestea, va invit sa citim inca o data versurile cantecului “Am cravata mea, sunt pionier”, sa intelegem treaba cu legamantul, cu cuvantul si cu misiunea si destinul pionierilor.
Mai mult decat atat, va rog sa priviti Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului si conturul Romaniei pornind de la Timisoara, mergand catre Satu Mare, ajungand la Botosani si coborand catre Galati si Tulcea. Puteti vedea marea asemanare si puteti intelege de ce teritoriul acestei tari, pana la eliberarea ei de sub papuc controlor, trebuie sa arate asa si nu in alt fel. Ni s-ar strica protectia care ne vine numai prin geometria conturului, daca ar aparea vreo modificare prin ciuntire sau adaugare. Daca pana in prezent s-au tot cautat carari pe ici pe colo, ca sa se mai ciunteasca de prin teritoriu cate ceva, fara reusita insa, acum, pentru ca s-a facut reintregirea Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului, acest lucru devine practic imposibil. De asemeni, orice ritual de magie neagra s-ar mai face de acum inainte impotriva acestor protectii, impotriva simbolului Sfintei Cruci despre care am scris in toamna trecuta sau folosind simbolurile runelor pe negru, nu numai ca vor ramane fara succes, dar vor aduce replici de nedorit impotriva faptuitorilor.


Toate cele bune!



miercuri, 7 februarie 2018

FIECARE CU REALITATEA SI CREDINTA LUI


FIECARE CU REALITATEA SI CREDINTA LUI


Dragii mei,

        
Cica traia odata, peste noua mari si noua ape curgatoare, peste noua tari si noua munti, peste noua dealuri si noua campii, Verde Imparat. El locuia intr-un maiestuos palat. Intr-o dimineata se trezeste si iese in balconul dormitorului regal, privind lung in zare. La un moment dat el spune: “Mamaaa … ce departe stau!”
Cam asa este dragi prieteni si cu noi. De cele mai multe ori, povestea ne face pe noi si nu noi facem povestea. Doar pentru ca asa este obisnuinta.
Am vazut foarte multe critici legate de zona new-age, dar si multe critici legate de zona stramoseasca. Din punctul meu de vedere, calea corecta este sa ramai pe cat posibil la mijloc. Nu putem ramane la nesfarsit ancorati in niste credinte vechi, fara sa ne deschidem deloc catre nou, pentru ca asta este un pas batut pe loc, dar nu putem nici sa aruncam la gunoi tot ce am stiut pana acum si sa ne ducem ca bezmeticii catre tot noul acesta, pentru ca nici in el nu se stie cat adevar este, cum nu se stie nici fata de cele vechi. Tot acest drum trebuie facut cu mult discernamant.
Exista un curent periculos in care se tinde a se implementa ideea ca totul este doar un matrix si un control si ca suntem condamnati la o anumita poveste, indiferent ce am face. Lucrurile nu stau chiar asa. Pentru orice fiinta, plecand de la un microb din corpul nostru pana la un individ al unei supercivilizatii, exista un macrocosmos din care el face parte. In aceste conditii, tot timpul va exista cineva superior care sa il observe.
Tot vorbim despre controlori. Sa ne fie foarte clar tuturor, atat noua cat si lor, ca si ei au controlorii lor. Voi atasa un filmulet in care spre final, puteti vizualiza teoria cercului. Este simplu de concluzionat, ca intr-un fel sau altul, si cel mai mare controlor al Pamantului, tot un cerc este. El nu are cum sa cunoasca toate legile cosmice. Pur si simplu nu are cum.
Ne putem pune intrebarea: cum putem sti ca suntem pe o cale dreapta si ca nu o luam prea tare pe aratura? De unde stim ce sa luam de bun si din ce este vechi si din ce este nou? Este simplu. Raspunsul se numeste: IUBIREA. Manifestarea iubirii este singura care ne da garantia ca nu ne putem abate prea mult de la cale. Chiar daca putem crede pentru o vreme o prostie si nu suntem in adevar, cat timp manifestam iubirea, va veni cumva o forta care ne observa, mai sus decat cel mai aprig controlor extraterestru si ne va aduce in cale niste experiente care ne vor arata ca nu suntem pe drumul cel bun. Cu alte cuvinte, cand iubim fara conditie, chiar daca ne mai abatem cate un pic pe ici pe colo, va veni tot timpul ceva sau cineva care ne va aduce inapoi pe drumul drept, nelasandu-ne sa alunecam prea tare pe terenuri periculoase.   


Toate cele bune!


sâmbătă, 3 februarie 2018

VIRTUTEA RABDARII


VIRTUTEA RABDARII


Dragii mei,

        
Doresc sa va impartasesc o pilda spusa de un parinte ce slujeste la Biserica Icoanei din Bucuresti, ce mi-a ramas in inima si in minte, din cauza profunzimii ei.
“Era odata un calugar care avea o mare hiba: fura tot ce prindea. Fura din biserica, isi fura tovarasii. Staretul manastirii era deseori instiintat despre aceste furturi si nu putine erau datile in care le vedea cu ochii sai. Cu toate acestea, el nu i-a facut niciodata observatie. Dupa ani si ani de zile, a sosit vremea ceasului din urma pentru parintele staret. El i-a chemat la capataiul sau pe toti calugarii, pentru a le da o ultima binecuvantare, inclusiv pe cel hot. I-a cerut acestuia sa se apropie de el si sa intinda mainile. I le-a sarutat apoi pe amandoua, dupa care a grait: multumesc acestor maini care au adus mantuirea mea, caci tare mi-au mai incercat rabdarea…”
De ce am ales sa scriu astazi despre asta? Pentru ca in mod identic se imbracă in piele de oaie multe instrumente ale intunericului, pe multe fagasuri, punand spre testare anumite virtuti ale noastre. Si Mantuitorul a fost incercat de diavol in acest sens, insa nu i-a picat vreodata in plasa, caci a stiut mereu cum trebuie sa vina raspunsul Sau in fata unor astfel de ispite. Avem de invatat multe de la El. A rabdat si a tacut atunci cand multi l-au batjocorit, a refuzat sa-si demonstreze capacitatea de a face minuni in fata diavolului, a facut vindecari doar atunci cand cel ce o cerea isi arata credinta neindoielnica.
Legat de activitatea din acest blog pe care il administrez, mi-as dori ca cititorii mei sa cunoasca un punct de vedere.
Este prea bine stiut ca in el apar diverse scrieri care contin anumite informatii, idei, credinte personale, metode. V-as ruga sa retineti ca am constienta faptului ca sunt lucruri pe care le scriu, care se pot situa pe fagasul unei intelegeri gresite sau care nu sunt in rezonanta cu alti oameni. Nu exista nici o stiinta si nici o filozofie in lumea aceasta care sa nu fie marcata de o marja de eroare. Oricare dintre noi am privi cu vreo patru ani in urma, de exemplu, am gasi multe perceptii personale modificate. De fapt, exact aceasta schimbare de perceptie arata ca nu batem pasul pe loc.
Care ar trebui sa fie atitudinea corecta a unei persoane care isi expune in mod public anumite ganduri si credinte? Sa le ofere daca asa simte sa faca, dar sa nu le impuna, deoarece nu se stie cu exactitate nivelul de adevar a tot ceea ce sustine. De aceea dragi prieteni, nici prin cap nu mi-ar trece sa oblig pe cineva sa faca lucrurile pe care le recomand. Daca doreste le face, iar daca nu, nu. Lumea asta este mare. Ar fi imposibil sa existe o singura cale de urmat.
Care ar trebui sa fie atitudinea corecta a unei persoane care ia contact cu gandurile si credintele altora? Sa le treaca prin filtrele personale, iar daca nu rezoneaza, fie isi poate expune un alt punct de vedere, fie da acele informatii uitarii si isi vede de viata sa mai departe.
 Care este instrumentul care face posibila cunoasterea opiniei unui cititor, intr-un blog? Rubrica de comentarii.
Chiar daca intr-un comentariu este oglindit un punct de vedere diferit, atat timp cat totul se desfasoara in limitele buneicuviinte, nu este nimic in neregula. Principiul meu a fost sa nu fiu partinitoare si sa nu public doar laudele si ceea ce “da bine”. Din acest motiv am afisat toate comentariile venite, propunandu-mi sa le blochez doar pe cele in care s-ar folosi cuvinte obscene. Multumesc lui Dumnezeu, dar nu a existat acest tipar pana acum.
Insa … Doamne ajuta-mi sa pot ajunge sa sarut bietele maini care sunt puse sa scrie la tastatura, la comanda a fel si fel de minti nebune si sa le multumesc ca ma ajuta in calea mea spre mantuire, tare mai incercandu-mi rabdarea.
Ce mi-as dori sa se inteleaga cu asta? Ca daca vine un comentariu jignitor, cea mai buna cale ar fi sa tac, atata timp cat de blocat nu il blochez. Cand jignirile mi se adreseaza, povestea este simpla. Nu citesc mai mult de primele cateva cuvinte scrise acolo si nu merita sa raspund in vreun fel, pentru ca pun prea mare pret pe timpul meu si pe modul in care imi folosesc energia. Dar daca jignirile se adreseaza tam-nesam catre un alt cititor sau fac referire la diferite nume de persoane, a alege sa tac se poate interpreta din partea cititorilor mei ca si nepasare.
Iar pentru ca imi pasa, insa pe de alta parte nu doresc sa imi irosesc timpul si energia nici in aceasta situatie, la fel cum procedez cu ceea ce este legat de propria-mi persoana, incercand in zadar si fara rost sa transmut niste minti rupte total de Dumnezeu si de energiile vindecatoare ale inimii, vin si anunt ca astfel de comentarii nu vor mai fi afisate. Decat sa permit unei asemenea energii sa intre in blogul meu, mai bine sa se spuna ca sunt partinitoare. Mult mai bine … M-am autoanalizat, iar concluzia este clara: mai am de lucrat ca sa ating nivelul parintelui staret.
Partea dificila este ca vad problemele tuturor celor ce fac astfel de bagari in seama, indiferent ca din proprie initiativa sau pentru ca o cere altcineva din umbra. Tot ce simt este doar o mare compasiune si as fi in stare de multe actiuni pentru ei, doar ca sa ii pot vedea iesiti din acele capcane. Dar daca momentan nu se poate si totusi Dumnezeu ii aduce si le permite interventiile in blogul acesta, sunt sigura ca nu pleaca din el fara proiectia acestei dorinte ale mele, iar mai devreme sau mai tarziu, am credinta ferma ca tot se va implini. Am rabdare ...



Toate cele bune!

miercuri, 31 ianuarie 2018

GALBEN



GALBEN


Dragii mei,

        
Este lesne de inteles ca atunci cand doresti sa scazi performantele unui om pe toate fagasurile, faci ceva ca sa ii scazi imunitatea. Daca este bolnav, omul este anihilat pentru o vreme, iar la unii, care sunt oarecum la limita, o poate lua totul pe un fagas foarte periculos.
Iata un extras dintr-un articol cules dintr-un site pe care daca doriti sa il parcurgeti in totalitate, puteti accesa linkul de mai jos:


„Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de aparare ale organismului fata de agentii patogeni − virusuri, bacterii, fungi, radiatii, substante toxice, medicamente. Daca agentii patogeni sunt in cantitati mici, sistemul imunitar face fata atacului. Exista insa si situatii cand sistemul imunitar este depasit, este slabit si are nevoie de ajutor pentru a face fata agentilor patogeni.
Imunitatea organismului este o retea complexa, compusa din organe limfoide (timusul, maduva osoasa, splina, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele), celule si molecule.
Atunci cand organismul este atacat de agenti patogeni (numiti si antigeni), sistemul imunitar secreta anticorpi (imunoglobuline), care lupta cu substantele straine. Sistemul imunitar face distinctie intre propriu (self) si strain (nonself). Oasele, muschii, tesuturile sunt structuri proprii, care sunt acceptate de sistemul nostru imunitar. Substantele straine – virusuri, bacterii, fungi, substante toxice – sunt respinse intotdeauna de imunitatea organismului.”

Intelegem ca emitand frecvente nebenefice pentru organele mai sus enumerate, este foarte usor a se obtine scaderea imunitatii. Se instaleaza apoi tot felul de boli precum infectii in diferite zone din corp, dar cu precadere la dinti, gat, urechi (zona ORL este foarte atent vizata pentru ca a aduce boala acolo, se tinteste si scaderea perceptiilor extrasenzoriale) gripe, viroze si multe altele.
Nu mai stam sa ne intrebam cum poate fi scazuta aceasta imunitate. Psihotronice, chemtrails, stres, alimentatie defectuoasa si multe altele …
Exista multe metode clasice pentru cresterea imunitatii insa In ultimele zile mi s-a aratat in vise de mai multe ori importanta de a sta in perioadele in care sunt intensificate aceste agresiuni, cum a fost si in zilele trecute si cum va mai fi si pe viitor, in preajma culorii galben.
Galbenul este culoarea corespondenta chakrei plexului solar, iar cu aceasta chakra au mare legatura splina si ficatul si implicit, sanatatea acestora. In plus, galbenul este un bun stimulator pentru vedere, creste capacitatea de concentrare si de atentie si da incredere in fortele proprii. Accentueaza aspiratiile legate de realizarea interioara.
Sa purtam galben (ca si haine), sa ne achizitionam un cristal galben pe care sa il purtam cu noi, sau un obiect oarecare pe care sa il privim cat de des putem, sa consumam alimente de culoare galbena (ananas, struguri, stafide, lamai, banane, mere galbene si altele). Inclusiv galbenusul de ou intra la aceasta categorie.
Am scris in articolul anterior ca incepe povestea Soarelui negru iar indicatiile Divinitatii privind culoarea galben, au mare legatura cu acest subiect.
De asemeni, trebuie sa avem grija de nivelul mineralelor si vitaminelor din corpul nostru. Sa nu uitam un lucru foarte important: intunericul, indiferent de formele in care se manifesta, ne mananca mineralele, proteinele si vitaminele. Sunt o gramada de oameni picati in depresii si este suficient un mic aport de magneziu ca sa poata iesi de acolo. Altii se plang de stari de lesin, sau de palpitatii si aritmii ale inimii si doar luand un supliment de calciu, pentru cateva zile, isi revin la parametrii normali.
Din pacate, in zilele noastre, oamenii au o tendinta de a se indrepta catre tot ce este mai complicat atunci cand se pune problema de a cauta niste solutii. Se intampla asta in conditiile in care deseori solutiile simple sunt la indemana si sub nasul lor. Face si asta parte insa tot din zona controlului mental, caruia sper din tot sufletul sa-i putem pune capat la un moment dat, dupa cum o fi Voia si Planurile lui Dumnezeu.


Toate cele bune!

duminică, 21 ianuarie 2018

GANDURI DE IANUARIE


GANDURI DE IANUARIE


Dragii mei,

         Prin aceasta scriere de astazi doresc sa aduc informare asupra a doua aspecte importante.
Unul este ca in zilele ce urmeaza voi afisa in bara de sus a blogului, ca sa poata fi vizibile si pentru persoanele care l-au descoperit ceva mai recent sau urmeaza sa il descopere, cateva titluri in care vor fi structurate cele mai importante instrumente ce mi-au fost revelate de-a lungul timpului, pentru actiunile de transmutare a intunericului, indiferent de formele sub care se manifesta acesta, si de eliberare din chingile lui. Fac aceasta astfel incat fiecare om sa inteleaga clar cu ce ne confruntam si care ar fi niste mijloace cu ajutorul carora sa se poata face fata situatiei, aplicand truda personala, in mod majoritar.
Vin acum cu o explicatie pe care o voi da si in cadrul acelor materiale, ca sa se priceapa bine directia in care mergem in mod ireversibil si din ce cauza avem nevoie de acele instrumente sau de altele similare lor, care au fost aratate de Cer altor persoane si nu mie, dar care folosite, conduc practic la aceleasi rezultate.
Orice galaxie are un centru galactic in jurul caruia se executa o miscare de rotatie. Se numeste miscare de spin aceasta rotire in jurul axei proprii, si o face si o planeta dar si un electron, caci felul in care electronii sunt dispusi pe orbite si se invart in jurul nucleului in cadrul unui atom, dar si in jurul axei proprii, seamana perfect cu planetele ce se invart in jurul unui soare. Cunoasterea omului este prea mica pentru a putea intelege exact conexiunile unui centru galactic cu alte spatii si dimensiuni. Cert este insa un lucru: centrul galactic poate fi perceput ca un bec aprins sau ca un pol din care izvoraste continuu lumina. Planetele si civilizatiile care traiesc pe ele, dintr-o galaxie, sunt cu atat mai evoluate si mai luminoase cu cat sunt mai apropiate de centrul galactic, pentru ca sunt mai aproape de acea sursa de lumina. Cu cat sunt situate mai catre marginile unei galaxii, cu atat sunt mai in intuneric. Desi sustin multi si la aceasta ora ca in decembrie 2012 nimic nu s-a intamplat, asta este ceva la nivelul intelegerii lor, caci daca ar avea perceptii extinse, ar realiza ca de la acel moment incoace, Cineva, si scriu cu majuscula pentru ca vorbim despre Forta Divina, a inceput sa dea in mod periodic cu “piatra” in centrul galactic. Stim cu totii cum se comporta apa atunci cand aruncam cu o piatra in ea. Pleaca niste unde sferice de la locul in care piatra loveste apa. Sunt acele cercuri pe care ea le formeaza. La fel se petrece si cu centrul galactic. “Piatra” care loveste in el genereaza propagarea unor unde sferice de lumina, de la centru catre marginile galaxiei. Nu o singura data am citit cu totii in internet ca un nou val de lumina se apropie de Pamant sau ca se deschide nu stiu care portal. Toate au legatura cu aceste emanatii de lumina care sunt generate din centrul galactic. Haideti sa studiem acum in mod logic ce se intampla de fapt. Sa spunem ca vine un val de lumina. El se va propaga cu usurinta pe zona din apropierea centrului galactic, pentru ca este deja curata, dar ii va fi din ce in ce mai grea inaintarea, iar la un anumit moment chiar se va opri, atunci cand va intra pe zona intunecata. Fata de zona intunecata el se comporta ca o foreza care sapa intr-o stanca. Va sapa exact cat va avea energie dupa care se va opri, continuandu-se actiunea de sapare in momentul in care un nou val de lumina va veni. Sa privim digarama de mai jos. Cu auriu sunt reprezentate centrul galactic si acele unde sferice de lumina, cu albastru planeta Pamant, cu verde un sector al discului care include planeta Pamant si am colorat cu diferite culori, anumite portiuni cuprinse in sectorul de disc delimitat cu verde.


La primul val, se trece de planeta Pamant mai greu sau mai usor, ea avand un oarecare grad de lumina, determinat de locul in care ea se situeaza in galaxie si de nivelul de constiinta si se ajunge la zona intunecata colorata cu portocaliu. Este prima zona pe care lucreaza foreza. Tot intunericul acelei zone va fi pus in legatura cu planeta noastra si cu altele ce mai sunt intalnite in cale, toate acestea jucand un rol de filtre. La inceput, cand se face conectarea planetei noastre cu o noua zona de intuneric, se simte cu varf si indesat acel intuneric. Marea majoritate a oamenilor ia acea simtire la nivel personal cand in astfel de situatii chiar nu este. Are loc al doilea val din centrul galactic. La al doilea val, unda sferica va trece cu o oarecare usurinta peste planeta Pamant si peste zona portocalie deja curatata cat de cat si va incepe forarea pe zona mov. Acel sector va fi pus din nou in legatura cu planeta Pamant si cu altele, alaturi de zona portocalie. Ce observam? Ca pe masura ce ne ducem catre marginea galaxiei, suprafata acestor sectoare creste (roz este mai mare dect mov care este mai mare decat portocaliu). Ce putem intelege? Ca odata cu trecerea timpului, cantitatea de intuneric conectata la planeta noastra va fi din ce in ce mai mare, pana ce se va ajunge la marginea galaxiei, insa tot fiind trecuta prin atatea valuri de lumina, in paralel, apare o inaltare si o expandare a constiintei la nivelul fiecarei planete, inclusiv a noastra. Chiar daca niste valuri cosmice trec peste noi, curat 100% nu se poate face deocamdata la nivel energetic, pentru ca noi suntem conectati cu tot felul de alte cordoane care sunt de natura karmica, fie la zone din galaxie in care lumina inca nu a ajuns, fie la alte galaxii sau universuri, nemaisocotind ca periodic, dupa ce ne-am spalat cat am putut de la conexiunea anterioara, vine un alt val cosmic care ne pune in legatura cu o noua zona aflata in intuneric. Drept urmare, cine crede ca facand tot felul de actiuni in numele luminii, se elibereaza complet de intuneric, se afla in mare inselare. La toate acestea se adauga si ale noastre personale, acumulate in vieti de vieti, care se cer rezolvate in aceasta existenta. Deci dragii mei, ascensiunea si cresterea constiintei nu aduce neaparat stoparea necazurilor si a intunericului ce vine peste noi, ci aduce modificarea felulului in care reactionam fata de aceste incercari. Sa spunem ca patesc o belea. Exista varianta sa ma asez cuminte intr-un colt, sa trag aer de cateva ori adanc in piept, sa imi eliberez mintea de ganduri, astfel incat sa pot lasa inspiratia divina sa curga in mintea mea si sa ma ajute sa aflu cele mai bune solutii de rezolvare sau … exista varianta sa ma dau cu capul de toti peretii, sa incep sa urlu, sa dau o mie de telefoane si sa ma plang de cele ce mi se intampla si mai ales sa gasesc persoane vinovate pentru tot ce mi se intampla. Incercarea este aceeasi in ambele situatii. Doar modul de perceptie este diferit. O constiinta expandata ne aduce intelegerea ca vina este de fapt doar in interiorul nostru fata de tot ce ni se intampla in exterior, numai ca nu avem informarea ca acele programe nocive ruleaza in ADN-ul nostru, iar manifestarile exterioare sunt doar ceva ce oglindeste respectivele programe, care din fericire pentru noi, pot fi transmutate. Primesc o multime de e-mailuri in care diferiti oameni imi cer ajutorul, isi expun situatiile, imi povestesc vise si tot felul de intamplari. Fiecare ar dori de la mine o explicatie, niste indrumari, care deseori se lasa asteptate mult si bine, pentru ca eu sunt una, iar cantitatea de e-mailuri este in crestere, exact ca si acele zone la care planeta noastra este conectata. Mi-as dori sa ii pot ajuta pe toti insa se vede treaba ca este ceva care ma depaseste din ce in ce mai mult.  Eu transmit tuturor ca pe masura ce trece vremea, imi dau seama ca devine din ce in ce mai greu sa ajut fiecare caz personal si voi atinge punctul in care nu voi mai putea intinde nici o mana de ajutor, nimanui. Iar asta nu se va intampla doar mie ci la multi altii. De ce? Pentru ca este in crestere cantitatea de intuneric aferent acelor zone despre care am vorbit si de actiuni legate de ele, astfel incat, timpul alocat treburilor personale sau pus in slujba treburilor personale ale altor oameni, devine din ce in ce mai mic. De aceea, este necesar ca fiecare om sa cunoasca si sa isi insuseasca anumite instrumente, astfel incat, sa se poata ajuta pe cat posibil, de unul singur si sa nu fie nevoit sa apeleze la ajutorul altor semeni ai lui, pentru fiecare problema. De asemeni, din pacate, numarul celor ce fac actiuni pentru a transmuta si a tine sub control acest intuneric, nu pare sa fie in prea mare crestere, din care pricina, pentru cei existenti devine aceasta sarcina o cruce din ce in ce mai greu de dus. Iar daca mai vin si altii sa mai mute cate un pic din crucile lor personale in spinarile celor ce deja cara aceasta cruce mare, ce credeti ca se poate intampla? Cine isi aminteste sau cine ar avea rabdare sa caute prin articolele mai vechi, poate confirma ca am scris de mai multe ori ca vom ajunge in aceasta situatie. Iar realitatea, cel putin in cele ce ma priveste, mi-a aratat ca nu m-am inselat.
Al doilea punct are legatura cu cele scrise in articolul “Cu milioane de ani in urma”, publicat in luna decembrie a anului trecut. Am scris acolo despre restabilirea echilibrului stricat acum sute de mii sau milioane de ani in urma, cu civilizatiile controloare. Daca cu civilizatia Tiran s-a adus transmutare cauzei primordiale a caderii ei in intuneric, asteptand acum doar sa vedem cum efectele se transmuta si ele unul dupa altul si de asemeni cu civilizatia Aleph, va anunt ca peste cateva zile de acum incolo, intra pe tapet civilizatia draconiana cunoscuta sub pseudonimul “Soarele negru”, cu care noi pamantenii avem mari reglari de conturi. Este civilizatia cu care au colaborat nazistii, avand preocupare de varf in zona de manipulare si de control al mintii. Simbolul astral este al fulgerului pe negru (sau runa Sowillo pe negru, aceasta runa insemnand Soarele), iar nemtii nu si-au ales intamplator un simbol cu doua fulgere de acest gen, aratand intr-un mod ascuns asocierea cu aceasta civilizatie si spunandu-si SS, adica prescurtarea de la “die Swarze Sonne” (soarele negru in limba germana). Culorile asociate si utilizate sunt GALBEN CU NEGRU (am scris si asta mai demult), incercand sa atrag atentia asupra pancartelor utilizate in ultima vreme in manifestarile de piata. Nu este intamplatoare atractia pentru aceste doua culori. Dragii mei, daca orice roman ar putea avea activa capacitatea de vedere in astral si ar putea observa cum vin o multime de fire eterice ce fac legatura dintre capetele lor si adevarate pupitre de comanda, daca ar putea vedea toti acei men in black pe care eu ii vad de fiecare data cand sunt astfel de demonstratii indiferent din care tabara, va garantez ca s-ar inspaimanta, ba mai mult ar intelege perfect a cui joaca o fac ei de fapt. Soarele negru te “ajuta” cu succes sa rulezi in cap niste ganduri si niste credinte incat iti vine sa bagi mana in foc ca sunt ale tale.  Daca si-ar ridica insa influentele, n-ai mai fi atat de sigur asupra a ceea ce crezi si gandesti si ai percepe si alte fatete ale problemei in raport cu care ai fost orb pana atunci, de ca si cum nu ar fi existat. Pana acum au fost doar niste influente ale Soarelui negru. Peste cateva zile va fi conexiune cu totul pentru ca este necesar sa se declanseze transmutarea cauzei pentru care aceasta civilizatie a cazut in intuneric. Fara aceasta conectare la ei si la planeta lor nici o reparatie nu va fi posibila. Sa vedeti atunci nebunie. Sa vedeti atunci credinte si emanatii ale mintii. Ce a fost pana acum a fost floare la ureche. Sa ne rugam cei care intelegem niste lucruri dincolo de ce se vede la prima vedere, Maicii Domnului, pentru ca din experienta mea, cea mai puternica protectie pentru minte si fata de Soarele negru, este Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului. Poate chiar ar fi bine sa citim Acatistul Sfantului Aoperamant sau sa il ascultam zilnic, pana ce trecem de aceasta perioada ce urmeaza, dar fara de care nu putem inainta pe drumul catre lumina si liberatate. Mai scriam candva ca pe la nivelul anului 2025, multi dintre cei ce sunt acum controlorii nostri, vor fi atunci aliatii nostri si vor pune umarul alaturi de noi la transmutarea intunericului ce va mai fi de acolo mai departe. Acestea sunt evenimente ce se vor petrece cu sau fara saltul, cu corp fizic cu tot, al planetei, in dimensiunea a 4-a. Deci, ATENTIE LA MINTE in perioada ce urmeaza (in familie, la serviciu, in societate etc.)!

Toate cele bune!


marți, 16 ianuarie 2018

DESPRE RENUNTARE SI INFRANGERE



DESPRE RENUNTARE SI INFRANGERE



„Poate o frunză când cade din copac iarna, să se simtă înfrântă de frig?
Copacul îi spune frunzei: „Acesta este ciclul vieții. Chiar dacă tu crezi că vei muri, de fapt încă mai trăiești în mine. Mulțumită ție sunt viu, pentru că am putut respira. Tot mulțumită ție m-am simțit iubit, pentru că i-am putut da umbră călătorului ostenit. Seva ta e în seva mea, suntem una”.
Nu există nici victorie, nici înfrângere în ciclul naturii: există doar mișcare.
Iar în acest ciclu nu sunt învingători și nici înfrânți: doar etape care se cer împlinite. Când inima ființei omenești înțelege asta, ea se eliberează. Acceptă fără părere de rău clipele grele și nu se lasă înșelată de momentele de glorie. Înfrânții sunt cei care nu au renunțat.
Înfrângerea  ne face să pierdem o bătălie sau un război. Renunțarea nu ne mai lasă să luptăm.
Există unii care nu au fost niciodată înfrânți.
E vorba de cei care nu au luptat niciodată.
Aceștia pot spune cu mândrie: „Niciodată nu am pierdut vreo bătălie”.
Dar nu vor putea spune vreodată: „Am câștigat o bătălie”.
Cei care nu au fost niciodată înfrânți par veseli și deasupra tuturor, stăpâni pe un adevăr pentru care nu au mișcat niciodată un fir de pai măcar. Sunt veșnic de partea celui mai puternic. Sunt ca hienele, care mănâncă numai rămășițele leului.
În tăcerea nopții, ei îsi înfruntă bătăliile din suflet: sunt visuri neîmplinite, nedreptăți la care au închis ochii, clipe de lașitate pe care au reușit să le ascundă de toți – mai puțin de ei - și iubirea cu care s-au întâlnit pe drum, cea care le era menită de mâinile lui Dumnezeu și cu care, totuși, nu au avut curajul să intre în vorbă.
         Și făgăduiesc: „Mâine va fi altfel”.
         Dar sosește ziua de mâine și vine întrebarea care îi încremenește: „Și dacă totul o să iasă prost?”
         Și atunci nu fac nimic.
Vai de cei care nu au fost niciodată înfrânți! Nu vor învinge niciodată în viață.”

Fragmente extrase din „MANUSCRISUL DE LA ACCRA” – Paulo Coelho



Dragii mei,

         Am inceput scrierea de astazi cu un extras dintr-o carte. Astfel de actiuni vor mai fi si de acum incolo, deoarece am pornit acest nou an cu un imbold puternic de a-mi pune intreaga minte la contributie in directia dozarii timpului si a folosirii energiei in proportii corecte, pentru diferite domenii cu care viata se intersecteaza, iar daca si altii simt sa faca lucrul acesta, treaba ar fi si mai buna.
         Am ajuns la concluzia ca in general, umanitatea, care se plange din ce in ce mai des de timpul prea scurt si de lipsa lui, traieste de fapt efectul unor actiuni facute doar pentru ca asa a luat-o valul. Timpul este oricum o perceptie a mintii.
Sunt mult prea multi cei care irosesc timpul si energia lor, pe pustiu, mult prea mult. Le orienteaza catre sectoare absolut inutile pentru viata si evolutia lor. Iar pentru cele care cu adevarat aduc un folos, nu mai exista resurse. Cand nu mai ai resurse iti vine sa te dai batut, sa renunti. Vedem insa in fragmentul ales ce inseamna renuntare.
Toate acestea nu au legatura cu a fi sau nu deschis catre spiritualitate, cu a fi sau nu trezit.
In fond, ce inseamna sa fii trezit? Sa stai si sa te amagesti citind cearceafuri de comunicari venite prin channeling, la unul si la altul, pline de promisiuni si de indemnuri greu de dus, din care in maxim o saptamana nu mai retii aproape nimic? Sa iti umpli mintea cu tot felul de informatii, fara discernamant si fara filtre intre adevar si minciuna? Sa te gandesti ca toti predecesorii tai au trait intr-o mare minciuna si ca iata, acum, tu esti marele patrunzator al adevarurilor si intelegerilor ascunse, ajungand sa arunci la gunoi fara noima si fara selectie, tot ce te-a cladit pana atunci? Sa nu mai stii ce este umorul? Sa nu mai stii care sunt valorile adevarate? Sa nu mai stii ce iti place sa faci si ce iti aduce bucurie? Sa iti rulezi in cap tot felul de ganduri si de intrebari in numele cunoasterii, nerealizand ca si acestea iti umplu mintea la fel ca orice alte ganduri si nu te lasa sa ai pace? Toate astea formeaza trezirea? Este adormire, dragii mei, nu trezire.
Uite asa, ne lasam luati si condusi de val ca niste marionete, iar intr-un fel sau altul, aceasta se numeste renuntare. Nu renuntare in raport cu luptele vietii, ci renuntare in a ne cauta si gasi pe noi insine.


Toate cele bune!


luni, 1 ianuarie 2018

IMI DORESC …



IMI DORESC …


“Draga An 2018,


Fie ca Bunul Dumnezeu să te binecuvânteze cu energia care să ne ajute pe noi toţi să ne recăpătam echilibrul, să ne regăsim armonia, să ne reamintim de lucrurile simple care ne-au bucurat mereu sufletele şi pe care, din cauza valului unei vieţi ce ne poartă deseori în locuri ademenitoare şi doar aparent utile, le-am rătăcit pe undeva, prin nişte unghere lăuntrice, să repunem pe locul lor firesc adevăratele valori, să redevenim uniţi, să fim buni, milostivi şi plini de iubire, să atingem minuni cu mâna, aşa cum frumos a spus un bun prieten de-al meu în urarea sa de An Nou.”

Dragii mei, a devenit o obisnuinta primirea unui mesaj - simbol la momentul trecerii dintre ani. Daca in anul trecut a fost Vindecare si s-a dovedit ca asa s-a intamplat, pentru ca multe povesti energetice foarte grele s-au rezolvat, in anul acesta este Puterea Iubirii Divine, care cel putin pentru Romania, va fi amprenta esentiala. La nivel vizual mi-a aparut harta Romaniei alb stralucitoare si exact in centrul ei era figurata o inima cu trei varfuri (simbol al Iubirii Sfintei Treimi), iar in acea inima era un triunghi auriu cu varful in sus. La nivel senzitiv, simteam o iubire imensa intr-un punct situat un pic mai jos de chakra inimii si mai sus de chakra plexului solar. Era practic acelasi mesaj, chakra plexului solar fiind perceputa ca un locas al puterii.



                           



La Mulţi Ani în Bucuria Iubirii şi a Vieţii!